Puterea economiilor emergente În staţiunea montană de lux Davos a început, ieri, o nouă ediţie a Forumului Economic Mondial. Puterea în economia mondială tinde să se deplaseze din ce în ce mai mult, dinspre ţările occidentale către Asia, pe măsură ce se reia creşterea economică. Astfel, 365 de directori de companii din Brazilia, Rusia, India, China şi alte state emergente se vor întâlni în această săptămână. Aceste ţări au ajutat economia mondială să iasă din recesiune şi vor continua în 2011 să sprijine avansul economic. Fondul Monetar Internaţional (FMI) estimează că pieţele emergente vor creşte cu 6,5% în 2011, în timp ce economiile dezvoltate vor avansa cu 2,5%.

Afacerile dintre cele mai importante state emergente şi cele cu economii dezvoltate se vor înmulţi, în condiţiile în care ţări precum China sau India încearcă să îşi asigure resursele naturale necesare sprijinirii dezvoltării, iar companii americane sau europene, precum Cisco Systems, Procter & Gamble, General Electric şi Vivendi, vor să pătrundă pe aceste pieţe. Produsul Intern Brut cumulat al celor mai importante şapte economii emergente îl va depăşi pe cel al Grupului Celor mai Industralizate Şapte State (G7), în 2032. Tot atunci China va devansa SUA şi va deveni cea mai mare economie a lumii. Analiştii anticipează că ţările emergente vor juca un rol major pe piaţa achiziţiilor şi fuziunilor în următorii cinci-şapte ani. Cel mai important reprezentant chinez în cadrul FMI, Zhu Min, estimează că reluarea creşterii mondiale continuă să fie alimentată, mai ales de giganţii asiatici, precum China şi India. China va termina anul cu o creştere de circa 9%, iar India va creşte cu 8%.

Temeri pentru zona euro Cea mai mare parte a experţilor au subliniat în cursul dezbaterilor că economia mondială este într-o stare mai bună decât anticipaseră anul trecut. Chiar şi profesorul Nouriel Roubini din cadrul Universităţii din New York, supranumit Dr. Doom pentru previziunile sale pesimiste, a apreciat că „paharul este pe jumătate gol, pe jumătate plin, cu elemente pozitive şi riscuri”. La capitolul riscuri, acesta a menţionat criza datoriilor în cadrul zonei euro şi creşterea preţurilor la materii prime în anumite regiuni. Inegalităţile sociale între ţările dezvoltate şi cele sub-dezvoltate constituie un risc major.

Majoritatea investitorilor internaţionali mari anticipează că cel puţin un stat va părăsi zona euro în următorii cinci ani, iar Grecia şi Irlanda vor intra în incapacitate de plată. Neliniştea tot mai acută din pieţe cu privire la situaţia unor ţări din zona euro şi la stabilitatea monedei unice pune presiuni dure asupra liderilor UE, impunând măsuri mai dure de combatere a crizei datoriilor de stat. 59% dintre respondenţii la Bloomberg Global Poll, un sondaj realizat în fiecare an la care participă 1.000 de investitori internaţionali, cred că cel puţin un stat va părăsi zona euro până în 2016, în timp ce 11% restrâng acest orizont la următoarele 12 luni. Părerile sunt împărţite în privinţa intrării Portugaliei în incapacitate de plată, în timp ce majoritatea investitorilor şi-au exprimat încrederea în Spania. 45% cred că zona euro se va destrăma, ceilalţi consideră că uniunea va rezista. Majoritatea celor care prevăd colapsul zonei euro consideră că evenimentul nu va avea loc într-un orizont de cinci ani.

Pesimismul care rezultă din sondaj subliniază situaţia delicată în care se află liderii europeni, precum preşedintele francez Nicolas Sarkozy şi cancelarul german Angela Merkel, care trebuie să acţioneze urgent şi decisiv pentru a calma pieţele, după ce fondul de 750 miliarde euro înfiinţat anul trecut pentru sprijinirea statelor din zona euro nu a liniştit investitorii. Poblemele Europei se numără printre priorităţile discuţiilor la care sunt invitaţi 2.500 de oficiali, bancheri şi economişti, printre care se numără şi lideri precum Nicolas Sarkozy, Angela Merkel şi Jean-Claude Trichet, preşedintele Băncii Centrale Europene.