Summitul UE - Rusia de la Bruxelles pare să fi avut o reuşită indirectă în depăşirea crizei politice din Ucraina, după ce premierul ucrainean, Mikola Azarov, a demisionat, ieri, pe fondul amplelor manifestaţii antiguvernamentale din ultimele două luni. Anunţul a fost făcut public în momentul deschiderii sesiunii extraordinare a Radei Supreme, Parlamentul unicameral al ţării. „Am luat decizia de a-i cere preşedintelui Ianukovici să accepte demisia mea din funcţie, pentru a crea condiţii suplimentare pentru un compromis politic şi în numele unei soluţionări paşnice a conflictului”, a declarat Mikola Azarov de la tribuna Parlamentului, în uralele deputaţilor opoziţiei. După un moment de reculegere păstrat în memoria celor ucişi în violenţele de la Kiev - trei persoane, potrivit cifrelor oficiale -, Parlamentul a abolit legile anticontestare foarte severe, care au condus la radicalizarea mişcării de protest împotriva regimului. 361 de deputaţi au votat pentru abrogarea acestor legi criticate virulent de ţările occidentale, fiind considerate o ameninţare la adresa libertăţii. Două voturi au fost „împotrivă“. Pentru aprobare era necesară o majoritate de 226 de voturi. Şi rezultatul votului a fost întâmpinat cu aplauze.

ECONOMIE PE BUTUCI Preşedintele Ianukovici a aprobat ulterior demisia Guvernului condus de premierul Mikola Azarov, în vârstă de 66 de ani. Executivul actual va continua să funcţioneze, însă, până la formarea viitoarei echipe. Deocamdată, niciunul dintre cei trei lideri ai opoziţiei nu vrea să îşi asume această funcţie, pentru că, în lipsa unor alegeri anticipate, orice măsuri luate de Guvern ar putea fi blocate de Parlament şi de preşedinte. În cadrul negocierilor cu opoziţia, preşedintele Ianukovici a propus funcţia de premier lui Arseni Iaţeniuk, unul dintre liderii formaţiunii Batkivşcina (Patria), a fostului premier Iulia Timoşenko, însă acesta a respins categoric oferta. „Demisia premierului Mikola Azarov este un pas spre victorie”, a apreciat ieri Vitali Klitschko, unul dintre principalii lideri ai opoziţiei ucrainene. „Am spus de mai multe luni că ceea ce se întâmplă în stradă este o consecinţă a politicii actualului Guvern. Aceasta nu este o victorie, ci un pas spre victorie”, a declarat fostul boxer.

În lipsa unui Guvern cu putere decizională, situaţia nu este roză pentru Ucraina, a cărei economie este foarte fragilă pe fondul crizei economice, dar şi al stadiului de înapoiere în care se află industria ţării. Mikola Azarov, numit în funcţie de Viktor Ianukovici după alegerile prezidenţiale din 2010, a condus economia ucraineană, puternic îndatorată, într-o perioadă dificilă, menţinând moneda naţională strâns legată de dolar, şi a refuzat, la presiunea FMI, să crească preţurile la gaze pentru consumatorii casnici. Locotenent credincios al lui Viktor Ianukovici, Azarov a sprijinit decizia suspendării semnării Acordului de Asociere la UE şi a mers în Parlament pentru a prezenta motivele şi a apăra necesitatea unor legături economice mai strânse cu Rusia. Un alt indiciu despre gravitatea situaţiei de la Kiev era şi vizita de ieri a Înaltului Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politică de Vecinătate, Catherine Ashton, care şi-a devansat astfel escala prevăzută pentru joi şi vineri. Aceasta s-a întâlnit cu preşedintele Ianukovici şi cu lideri ai opoziţiei, demisia Guvernului şi abrogarea legilor restrictive putând fi o consecinţă a acestei vizite intempestive pe fondul summitului UE - Rusia. La Bruxelles, Vladimir Putin s-a raliat poziţiei partenerilor săi europeni împotriva extremismului şi folosirii violenţei împotriva manifestanţilor, dar a respins orice ingerinţă externă în afacerile Ucrainei, dând asigurări că nu va renunţa la acordurile cu Kievul dacă opoziţia va ajunge la putere.