Cinci fotolii au despărţit, sîmbătă, în cadrul conferinţei internaţionale despre criza din Irak, delegaţia americană de cele ale Iranului şi Siriei, ale căror membri au fost aşezaţi unii lîngă ceilalţi, precum pe "axa răului" a preşedintelui Bush. Reprezentanţii Irakului, care a avut doi emisari, Egiptului, Iordaniei şi Arabiei Saudite au fost aşezaţi între delegaţii americani David Satterfield, consilierul pentru Irak al secretarului de stat Condoleezza Rice şi Zalmay Khalilzad, ambasadorul american în Irak, pe de-o parte, şi ministrul-adjunct iranian al Afacerilor Externe, Abbas Araghtchi şi omologul său sirian, Ahmad Arnus, de cealaltă parte.

La conferinţă au participat delegaţii din 17 ţări şi organizaţii internaţionale implicate în eforturile de soluţionare a crizei irakiene şi de stopare a violenţelor interconfesionale. Întîlnirea a fost organizată de premierul irakian Nuri al-Maliki, mult timp ostil faţă de o asemenea reuniune, dar care s-a recunoscut depăşit de violenţe. Destinată găsirii unei soluţii pentru rezolvarea acestei crize, întîlnirea dintre americani, sirieni şi, mai ales, iranieni a fost şi o premieră diplomatică. Iranul şi Siria sînt acuzate de Statele Unite fie că favorizează pătrunderea combatanţilor străini sunniţi în Irak, fie că furnizează armament, materiale, logistică şi adăpost miliţiilor şiite. Chiar noul comandant american al Forţei multinaţionale din Irak, David Petraeus, a recunoscut că nu există o soluţie militară la problema din Irak, în lipsa unei soluţii politice. La patru ani după invazia din Irak, Statele Unite sînt incapabile să pună capăt violenţelor, în pofida faptului că au desfăşurat în zonă 141.000 de militari. Violenţele au provocat moartea a 34.000 de irakieni, în anul 2006, potrivit Naţiunilor Unite.

Irakul a anunţat că puterile mondiale şi ţările vecine, inclusiv Statele Unite şi adversarele lor, Iranul şi Siria, au fost de acord la conferinţa de la Bagdad că încetarea violenţelor confesionale este în interesul tuturor. Dar, în timp ce Statele Unite se pregătesc să desfăşoare încă 20.000 de militari în Irak, Iranul a cerut retragerea tuturor forţelor americane din ţară, argumentînd că acestea alimentează violenţele. Autorităţile de la Teheran au anunţat, duminică, sprijinul faţă de orice eforturi de stopare a violenţelor din Irak şi au descris conferinţa de la Bagdad drept "un pas bun înainte". Delegaţia iraniană a cerut şi eliberarea cîtorva cetăţeni iranieni aflaţi în custodia forţelor americane în Irak. Preşedintele Bush a aprobat, sîmbătă, suplimentarea cu 4.400 de efective a forţelor americane în încercarea de a restabili securitatea. Acesta a cerut oficial fonduri în valoare de circa 3,2 miliarde de dolari necesare pentru suplimentarea trupelor, deşi se ciocneşte de opoziţia congresmenilor democraţi cu privire la strategia din Irak.

În urma conferinţei, administraţia de la Washington a anunţat că Turcia s-a oferit să găzduiască o viitoare conferinţă la nivel ministerial în luna aprilie, la care va participa secretarul de Stat Condoleezza Rice. Cu această ocazie, Turcia a insistat că se va opune secesiunii regiunii irakiene autonome Kurdistan, de teama că aceasta ar încuraja separatismul propriei populaţii kurde.

Pelerinajul anual de la Kerbala, însîngerat

Conferinţa internaţională de la Bagdad s-a desfăşurat concomitent cu pelerinajul musulman anual de la Kerbala, unde se află mormîntul profetului Hussein. Acest sfîrşit de săptămînă a fost unul însîngerat şi cel puţin 58 de persoane au fost ucise numai duminică. 43 dintre victime şi-au pierdut viaţa în atacuri la Bagdad. Şi cel mai sîngeros atentat a fost comis, duminică, la Bagdad şi i-a vizat pe pelerinii şiiţi care se întorceau din oraşul sfînt Kerbala. O maşină-capcană a explodat în momentul trecerii pe lîngă ea a unui convoi de pelerini, în cartierul Karrada, din centrul Bagdadului. Milioane de pelerini şiiţi au plecat, duminică, de la Kerbala, oraş aflat la 110 kilometri de Bagdad, la încheierea comemorării celei de-a 40-a zile de la data morţii imamului Hussein, la care s-au reunit între şase şi nouă milioane de pelerini.

Un număr de 15 persoane au fost ucise în atacuri comise pe teritoriul ţării, dintre care patru într-un atentat asupra sediului Partidului Islamic, principalul partid sunnit irakian, la Mossul, în nordul ţării. Mossul, situat la 370 de kilometri la nord de Bagdad, este un oraş extrem de instabil, unde coabitează sunniţi, şiiţi, kurzi şi etnici turci. La Baladruz, la 100 de kilometri la nord-est de Bagdad, explozia unui dispozitiv artizanal, în momentul trecerii unui microbuz, a ucis cinci muncitori şi a rănit alţi zece. Aceste atacuri au loc în pofida noului plan de securitate pentru Bagdad, în cadrul căruia peste 90.000 de militari irakieni şi americani vor fi desfăşuraţi treptat în capitală, inclusiv la Sadr City, bastionul miliţiilor şiite radicale.

7.000 de refugiaţi irakieni peste Ocean

Statele Unite vor primi cel puţin 7.000 de refugiaţi irakieni în următoarele luni, a anunţat, duminică, un oficial american aflat în vizită la Cairo. Statele Unite vor furniza, de asemenea, 18 milioane de dolari către Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi, adică o treime din suma solicitată de organizaţie, pentru a gestiona problema refugiaţilor irakieni. Circa două milioane de irakieni au fugit peste graniţă, iar majoritatea dintre aceştia se află în Iordania sau Siria. La rîndul său, Egiptul adăposteşte circa 100.000 de refugiaţi. Statele Unite au fost criticate că de la invazia din Irak, în anul 2003, nu au primit decît 466 de refugiaţi irakieni.