Comunitatea internaţională persistă în a nu recunoaşte referendumul organizat de Transnistria, singura putere care a cerut validarea rezultatelor plebiscitului fiind Rusia, care menţine 1.200 de militari în regiunea separatistă. Igor Smirnov, liderul autoproclamatei republici, este însă optimist în legătură cu recunoaşterea rezultatelor referendumului. La rîndul său, deputatul rus Victor Alksnis a comunicat că referendumul transnistrean a respectat legislaţia în vigoare, anunţînd că rezultatele votului de duminică vor fi discutate în Duma de Stat a Rusiei. Oficialul de la Moscova a precizat că, în viitor, Rusia va recunoaşte independenţa regiunii. În replică la reacţiile internaţionale şi ministrul rus al Afacerilor Externe, Serghei Lavrov, a cerut Republicii Moldova şi Transnistriei să revină la masa negocierilor internaţionale pentru soluţionarea diferendului. "Ne declarăm în favoarea continuării negocierilor, pe baza acordurilor existente", a declarat Serghei Lavrov, fără a recunoaşte explicit rezultatul referendumului. Anterior, Ministerul rus al Afacerilor Externe afirma că viitoarele negocieri trebuie să ţină cont de rezultatele referendumului.

Analiştii internaţionali sînt de părere că Rusia întreţine conflictele latente din spaţiul fostei Uniuni Sovietice pentru a combate influenţa Occidentului. "Rusia nu acceptă ca Statele Unite şi Occidentul să exercite influenţă în spaţiul postsovietic", remarcă Andrew Kuchins, director în cadrul Institutului Carnegie. Conceptul de "conflicte latente" se referă la tensiunile separatiste din Transnistria, Oseţia de Sud, Abhazia şi Nagorno-Karabah. Acestea au un element comun: Rusia susţine regimurile separatiste, în timp ce Occidentul nu le acceptă autonomia.

Diplomaţii cred însă că atenţia trebuie să fie aţintită asupra Oseţiei de Sud, unde forţele gruzine, echipate şi antrenate de Statele Unite, sînt implicate în confruntări armate cu rebelii separatişti, unii avînd paşapoarte ruseşti. Deşi experţii nu cred că Rusia îşi va asuma riscul declanşării unei crize internaţionale prin recunoaşterea regiunilor separatiste, prin aplicarea principiului "divide et impera", autorităţile de la Moscova au transformat regiunile în protectorate ruseşti. În plus, preşedintele Putin afirma recent că situaţia din Transnistria, Oseţia de Sud şi Abhazia nu este diferită de cea din Kosovo, provincie a cărei independenţă este acceptată de Occident. Însă pentru prima dată de la destrămarea fostei Uniuni Sovietice, în plenul Adunării Generale a Naţiunilor Unite vor fi dezbătute conflictele îngheţate. Deşi Rusia s-a opus ridicării pe ordinea zi a acestui subiect, statele GUAAM, din care fac parte Republica Moldova, Gruzia, Azerbaidjan şi Armenia, ţări pe teritoriul cărora se află enclave separatiste încurajate de Rusia. Guvernul moldovean consideră că "dezbaterea acestei probleme în cadrul Adunării Generale a Naţiunilor Unite va marca o nouă etapa în soluţionarea acestei probleme".

Autonomie în cadrul Republicii Moldova

Premierul ucrainean Viktor Ianukovici consideră că cea mai bună metodă de soluţionare a crizei transnistrene este acordarea unui statut de autonomie republicii separatiste în cadrul Republicii Moldova. Comentînd referendumul din Transnistria în privinţa independenţei regiunii, premierul ucrainean a declarat jurnaliştilor că "autorităţile de la Tiraspol şi Chişinău ar trebui să îşi împartă puterile, dar să coexiste sub forma unui singur stat". Premierul pro-rus de la Kiev a afirmat că rezultatele referendumului nu au fost recunoscute oficial, adăugînd însă că "este un lucru bun să se vorbească cu respect despre referendum. Totuşi, referendumul mai degrabă accentuează conflictul". Viktor Ianukovici a făcut apel la accelerarea procesului de adoptare a unei rezoluţii în privinţa Transnistriei prin medierea Ucrainei, Rusiei şi Uniunii Europene.