Parlamentul Crimeei a proclamat, ieri, independenţa peninsulei faţă de Ucraina şi a cerut alipirea ei la Rusia. Toţi cei 85 de deputaţi au votat în unanimitate aceste decizii, după ce alegătorii au aprobat în proporţie de 97% separarea de Ucraina şi alipirea la Rusia, la referendumul de duminică. ”Republica Crimeea cere Naţiunilor Unite şi tuturor ţărilor din lume recunoaşterea unui stat independent şi cere Federaţiei Ruse să o accepte ca membru”, stipulează textul adoptat de Parlamentul din Simferopol.

Liderul separatist Serghei Aksionov a precizat că peninsula va trece, la 30 martie, la ora Moscovei. El apreciase anterior că tranziţia tuturor instituţiilor Crimeei către Rusia va dura cel puţin un an. O delegaţie a Parlamentului Crimeei a plecat ieri la Moscova, unde Duma va vota, vineri, în favoarea unei includeri a Crimeei în Federaţia Rusă. Naţionalizarea tuturor bunurilor deţinute în Crimeea de statul ucrainean ar putea viza, de asemenea, bazele militare încercuite, de la sfârşitul lui februarie, de civilii pro-ruşi şi de militarii trimişi de Moscova. Autorităţile de la Simferopol au declarat în mai multe rânduri că militarii care vor să rămână loiali Kievului vor fi obligaţi să părăsească peninsula. Cei originari din Crimeea şi care acceptă să depună jurământul în faţa noii puteri vor fi încorporaţi în armata rusă. Potrivit lui Aksionov, 500 de militari ucraineni ar fi părăsit deja bazele din oraşul portuar Sevastopol. Tot de ieri, rubla este moneda oficială a republicii separatiste Crimeea. Grivna, moneda ucraineană folosită până în prezent, va fi acceptată în paralel până la 1 ianuarie 2016, a precizat Parlamentul. Rusia a trimis Crimeei un ajutor în valoare de 15 miliarde de ruble (295 de milioane de euro), a anunţat, ieri, liderul separatist Serghei Aksionov.

Ieri seară, preşedintele rus a anunţat că recunoaşte noul stat Crimeea, iar în semn de protest, Ucraina şi-a rechemat ambasadorul de la Moscova.

MOBILIZARE PARŢIALĂ La o zi după referendumul din Crimeea, Parlamentul ucrainean a aprobat, ieri, o ”mobilizare parţială a forţelor armate, pentru a face faţă ingerinţei Rusiei în afacerile interne ale Ucrainei”. Un număr de 275 de deputaţi au aprobat această mobilizare cerută de preşedintele interimar, Oleksandr Turcinov, având în vedere agravarea situaţiei politice în ţară şi ingerinţa Rusiei în afacerile interne ale Ucrainei. Alţi 33 de deputaţi nu au participat la vot. Nimeni nu a votat „împotrivă“. Deputaţii au aprobat, de asemenea, alocarea sumei suplimentare de aproape 6,9 miliarde de grivne (530 milioane de euro) pentru a asigura capacitatea de luptă a forţelor armate.

SANCŢIUNI UE şi SUA au adoptat, ieri, sancţiuni ţintite vizând oficiali de rang înalt ruşi şi ucraineni pro-ruşi, pentru a transmite un mesaj puternic Moscovei, la o zi de la referendumul de anexare a peninsulei ucrainene de către Rusia. Asemenea sancţiuni sunt fără precedent în istoria relaţiilor UE - Rusia, de la prăbuşirea fostei Uniuni Sovietice. Ele marchează aplicarea celei de-a doua etape a unui răspuns gradual asupra căruia s-au pus de acord şefii de stat şi de guvern în cursul reuniunii extraordinare pe tema situaţiei din Ucraina, la 6 martie. Această primă listă limitată nu cuprinde membri ai Guvernului rus.

Preşedintele SUA a decretat sancţiuni vizând 11 oficiali de rang înalt ruşi şi ucraineni, inclusiv Viktor Ianukovici, ca represalii faţă de referendumul privind anexarea Crimeei de către Rusia, a anunţat Casa Albă. Şapte oficiali de rang înalt ruşi se află printre persoanele vizate de blocarea averilor în SUA, între care vicepremierul Dmitri Rogozin, preşedintele Consiliului Federaţiei (Camera Superioară a Parlamentului rus) Valentina Matvienko, doi consilieri apropiaţi preşedintelui Vladimir Putin şi doi membri ai Dumei de Stat. În ceea ce-i priveşte pe ucraineni, Washingtonul vizează doi lideri separatişti din Crimeea, pe Ianukovici şi un consilier al acestuia. Obama a declarat că ”noi provocări nu vor face decât să izoleze şi mai mult Rusia şi să-i diminueze statutul în lume”.

GORBACIOV CRITICĂ SANCŢIUNILE Fostul preşedinte sovietic Mihail Gorbaciov a salutat, ieri, rezultatul referendumului din Crimeea privind alipirea peninsulei la Rusia şi denunţă ideea occidentalilor de a impune sancţiuni unor oficiali ruşi şi ucraineni. ”Dacă Crimeea a fost unită cu Ucraina potrivit legilor sovietice, fără să se ceară părerea poporului, acum, poporul este cel care a decis să corecteze această eroare. Acest lucru este necesar să fie salutat şi nu să se anunţe sancţiuni”, a declarat el. Peninsula de la Marea Neagră a fost dată Ucrainei de liderul sovietic Nikita Hruşciov în 1954. ”Pentru a decreta sancţiuni sunt necesare motive foarte serioase, iar ele trebuie să fie susţinute de ONU”, a apreciat Gorbaciov.

ÎNGRIJORARE ŞI INCERTITUDINE O perioadă de incertitudine începe, după victoria masivă a susţinătorilor alipirii Crimeei la Rusia la referendumul de duminică, pentru acest teritoriu şi pentru cei două milioane de locuitori ai săi. La o zi după referendumul salutat de Mocova, dar calificat drept ilegal, inclusiv o farsă, aproape în totalitate de comunitatea internaţională, peninsula vizează începerea rapidă a tranziţiei spre statutul de membru cu drepturi depline al Federaţiei Ruse, fără ca nimeni să ştie exact cum şi când va avea loc acest lucru. La 70 de ani, Anna Ivanova, o locuitoare din regiune, a votat pentru Moscova. ”Da, vom deveni ruşi. Pe de o parte, este bine, dar, la vârsta mea, este greu să-mi schimb ţara. Am obiceiurile mele, rutina mea. Toate aceste schimbări mă sperie puţin, dar vom vedea”, mărturiseşte bătrâna. Liderul pro-rus Serghei Aksionov a asigurat în mai multe rânduri că tranziţia spre Rusia va fi simpă şi uşoară. Îngrijorarea se citea însă pe feţele numeroşilor locuitori din regiune, care au format cozi la ghişeele băncilor pentru a-şi retrage economiile, în special în filialele băncilor ucrainene, pe fondul temerilor că acestea îşi vor înceta activităţile în Crimeea. Pe de altă parte, Crimeea depinde de Ucraina pentru aprovizionarea cu electricitate, gaze şi apă şi ar putea fi serios afectată dacă Kievul va decide să închidă robinetul. Decizia finală va reveni însă Rusiei, unde Parlamentul urmează să voteze, cel mai probabil la sfârşitul săptămânii, o lege care va permite ca teritoriul să intre în componenţa Federaţiei Ruse.

În aşteptarea deciziei de la Moscova, Crimeea va trebui să funcţioneze ca un nou stat independent. Aksionov asigură că noua entitate poate supravieţui economic, cu sprijinul Moscovei. De asemenea, va trebui rezolvată spinoasa problemă a bazelor militare ucrainene din Crimeea, a miilor de soldaţi şi a familiilor acestora, încercuiţi, de la sfârşitul lunii februarie, de soldaţii ruşi şi de civili pro-ruşi înarmaţi. Totodată, vor trebui oferite garanţii pentru minoritatea tătară din regiune, care reprezintă aproximativ 12% din populaţie, mai ales că amintirea deportărilor în masă decise din ordinul lui Stalin, în 1944, este încă vie. ”Sunt surprins. Credeam că alte ţări ne vor susţine, dar toată lumea ne-a abandonat”, spune Setkalin, un etnic tătar în vârstă de 28 de ani. Chiar şi cei mai aprigi susţinători ai unirii cu Rusia sunt conştienţi că drumul spre alăturarea la Moscova nu va fi nici simplu şi nici rapid.

OPŢIUNI PUŢINE PENTRU UCRAINA Votul masiv al locuitorilor din Crimeea în favoarea intrării teritoriului în componenţa Federaţiei Ruse oferă puţine opţiuni noului Guvern ucrainean pentru recuperarea regiunii separatiste, dar ar putea ajuta Kievul să-şi consolideze relaţiile cu Occidentul. După ce a ezitat în faţa demonstraţiei de forţă a Kremlinului, Occidentul pare să fi adoptat acum o strategie mai hotărâtă, susţinută de sancţiunile anunţate ieri. În afara acestora, imaginea şi locul Rusiei pe scena internaţională riscă să fie grav afectate: locul Moscovei în G8 este sub semnul întrebării, iar mai mulţi senatori americani sunt decişi să retragă Rusiei dreptul de a organiza Campionatul Mondial de Fotbal din 2018. În replică, Moscova a lansat o campanie de propagandă mediatică în care este prezentată drept singură în faţa Occidentului, ceea ce i-a adus lui Vladimir Putin o cotă de popularitate-record în ultimii doi ani.

Alungarea soldaţilor ruşi din Crimeea nu este o opţiune pentru Ucraina, care ar juca, în această luptă, rolul lui David în faţa lui Goliat. Armata ucraineană dispune de doar 130.000 de soldaţi, jumătate dintre aceştia fiind recruţi şi echipaţi cu un material de luptă învechit, care nu ar face faţă celor 845.000 de militari ruşi, ce se pot baza şi pe puterea nucleară a Rusiei. În plus, îndemurile unor conservatori americani, printre care senatorul John McCain, în vederea furnizării de ajutor militar Ucrainei nu vor fi, cel mai probabil, urmate de liderii occidentali, care trebuie să se confrunte cu o opinie publică din ce în ce mi ostilă intervenţiilor militare în afara ţării. Cu toate acestea, prin refuzul de a-şi retrage trupele din Crimeea, Ucraina poate îngreuna situaţia Rusiei. ”Dacă încep să folosească armele împotriva noastră, le vom folosi şi noi”, a avertizat vicepremierul Vitali Iarema.

Crimeea are o importanţă strategică pentru Rusia, deoarece îi oferă acces la Marea Neagră şi la Mediterana. Peninsula este, însă, o regiune cu o economie devastată şi este dependentă de Ucraina pentru resursele de gaze, electricitate şi apă. Unii dintre naţionaliştii de la Kiev au sugerat să fie tăiat accesul Crimeei la aceste resurse, pentru a contracara ambiţiile Rusiei. Cu toate acestea, dacă autorităţile de la Kiev vor adopta această strategie, cel mai probabil, Moscova nu va ezita să decidă o creştere puternică a tarifelor pentru importurile de produse industriale ucrainene şi a preţurilor pentru furnizarea gazelor din Rusia.

Ucraina este un element-cheie în ambiţia afişată a preşedintelui Vladimir Putin de a reface alianţa post-sovietică pentru a rivaliza atât cu UE, cât şi cu NATO. Noul Guvern de la Kiev şi-a anunţat însă clar dorinţa de a scoate Ucraina de pe orbita Kremlinului şi de a apropia ţara cu 46 de milioane de locuitori de Occident. În acest context, UE şi liderii ucraineni ar putea semna, în zilele următoare, capitolele politice din Acordul de Asociere, a cărui abandonare în noiembrie anul trecut a provocat protestele de la Kiev ce au dus la demiterea preşedintelui Viktor Ianukovici. De asemenea, occidentalii discută un plan de ajutor pentru fragila economie ucraineană, în replică la suspendarea unui credit masiv promis de Moscova. O apropiere prea rapidă sau prea strânsă a Ucrainei de Occident ar putea, însă, îndepărta regiunile rusofone din sud-estul Ucrainei, ale căror legături cu Rusia sunt istorice. De altfel, aceste regiuni, printre care Doneţk, şi-au anunţat deja intenţia de a organiza referendumuri în vederea alipirii la Rusia, iar altele ameninţă să le urmeze exemplul.