”O RAZĂ DE SPERANȚĂ” Kievul și rebelii separatiști au semnat, ieri, o foaie de parcurs vizând impunerea păcii în Ucraina, care prevede în special instituirea unui regim de încetare a focului începând de duminică, 15 februarie, și crearea unei zone-tampon cu o lățime între 50 și 70 de kilometri. Anunțul a fost făcut de liderii rus, ucrainean, francez și german, la finalul unor negocieri-maraton de aproape 15 ore, la Minsk. Grupul de contact constituit din reprezentanți ucraineni, ruși și ai OSCE a negociat cu rebelii separatiști, în paralel cu discuțiile între Francois Hollande, Angela Merkel, Vladimir Putin și Petro Poroșenko. ”Acest acord reprezintă o speranță serioasă, chiar dacă totul nu a fost dus până la capăt”, a spus Francois Hollande, care a invocat o ”rezolvare politică globală”. Cancelarul german, Angela Merkel, a declarat că preşedintele rus, Vladimir Putin, a fost nevoit să exercite presiuni asupra separatiştilor, pentru a accepta acordul de pace. Merkel a precizat că ”mai sunt multe de făcut pentru a obţine pacea în Ucraina, dar acum există o rază de speranţă pentru progrese”.

            Printre prevederile acordului, rebelii și Kievul vor negocia termenii viitoarelor alegeri locale în zonele rebele, ceea ce îi va readuce în cadrul legal al Ucrainei. Kievul va adopta o legislaţie privind autoguvernarea care să fie acceptabilă pentru republicile autoproclamate. Kievul va declara amnistie generală pentru rebeli. Un schimb de prizonieri trebuie să aibă loc la cinci zile de la retragerea completă, respectiv în 19 zile dacă retragerea armamentului se va face în perioada maximă prevăzută de acord. Convoaiele cu ajutor umanitar vor primi acces neîngrădit în zonele afectate de război. Va fi pus în funcţiune un mecanism internaţional de monitorizare. Kievul va relua legăturile economice, plăţile sociale şi serviciile bancare în zonele separatiste. După organizarea alegerilor locale în regiunile Doneţk şi Lugansk, Kievul va reinstaura controlul asupra graniţelor lor cu Rusia. Toate trupele străine, armamentul greu şi mercenarii vor fi retraşi din Ucraina. Grupările armate ilegale vor fi dezarmate, dar autorităţile locale din Doneţk şi Lugansk vor putea avea unităţi de miliţie legale. Kievul va implementa o reformă constituţională cuprinzătoare până la sfârşitul anului, care va descentraliza sistemul politic ucrainean şi va oferi privilegii regiunilor Doneţk şi Lugansk. Privilegiile includ autodeterminare în privinţa limbii, libertatea de a numi procurori şi judecători şi stabilirea unor relaţii economice cu Rusia.

ÎN LOC DE CONCLUZIE Oficiali militari ucraineni au anunţat ieri că 50 de tancuri ruseşti, precum şi vehicule blindate şi lansatoare de rachete au pătruns în Ucraina, în cursul zilei, în pofida negocierilor de la Minsk. Corespondentul BBC în regiunea separatistă Doneţk a relatat de asemenea că a auzit explozii în zonă, după încheierea acordului de pace. Confruntări intense au avut loc ieri și în apropierea oraşului ucrainean Mariupol, din regiunea Doneţk. Primele informaţii arată că nu s-au înregistrat victime.

            Peste 2.300 de militari din forţele guvernamentale au fost ucişi în ultimele 25 de zile de conflict în estul Ucrainei, a declarat un lider separatist. ”Forţele armate ucrainene au pierdut un elicopter, 179 de tancuri, 149 de vehicule blindate pentru transportarea trupelor sau vehicule de infanterie pentru luptă, 135 de tunuri de artilerie, iar peste 2.300 de militari au fost ucişi”, a spus Eduard Basurin, comandant adjunct în cadrul Ministerului Apărării al republicii populare Doneţk. El a precizat că de marţi după-amiază şi până miercuri, înainte de începerea negocierilor de la Minsk, au fost ucişi 82 de militari, iar forţele care susţin Kievul au pierdut cinci tancuri, două transportatoare blindate de personal, şapte sisteme de artilerie şi două vehicule multirol. Localităţi din republica populară Doneţk au fost vizate miercuri de tiruri de artilerie ale forţelor pro-Kiev de peste 30 de ori. O parte din aceste tiruri au vizat oraşul Doneţk şi zone de la periferia fiefului separatiştilor, dar şi localităţile Peski, Vesiokoie şi Spartak. În aceste bombardamente au fost ucişi şase civili, iar alţi 12 au fost răniţi. În total, 172 de persoane au fost rănite în ultima săptămână, iar 114 dintre ele se află în spitale, a spus Basurin, adăugând că este vorba despre civili. Peste 5.400 de persoane au fost ucise de la începutul conflictului armat din estul Ucrainei, în aprilie, în confruntările dintre trupele ucrainene şi rebeli.

ACORD FMI Fondul Monetar Internaţional (FMI) a ajuns la o înţelegere cu Ucraina pentru acordarea unui împrumut de 17 miliarde de dolari, pachetul de ajutor financiar urmând să ajungă la 40 de miliarde de dolari, prin contribuţia altor parteneri internaţionali, precum UE. Noul program înlocuieşte acordul stand-by pe care Ucraina îl avea cu FMI şi va fi aprobat de conducerea executivă a instituţiei.

            Guvernul de la Kiev se confruntă cu cea mai gravă recesiune după 2009, FMI estimând că economia ucraineană s-a contractat cu până la 7,5% anul trecut, pe fondul conflictului din estul Ucrainei, care a afectat industria naţională şi exporturile, precum şi încrederea investitorilor. Bugetul naţional pe 2015 vizează reducerea cheltuielilor sociale şi îngheţarea salariilor şi pensiilor la nivelul actual, pentru a menţine deficitul bugetar la un nivel acceptabil. Programul convenit cu FMI include reformarea sistemului energetic şi creşterea producţiei de energie la nivel naţional, precum şi asigurarea stabilităţii sectorului bancar.

IMAGINAȚIA JURNALIȘTILOR RUȘI Disputa dintre Occident şi Rusia privind estul Ucrainei se poartă şi pe frontul propagandistic. Un post de televiziune din Rusia se întreabă, retoric, cum ar fi dacă Armata Rusă ar începe un... turneu prin lume, făcând referire la o invazie! Reportajul vine ca o reacţie la declaraţia recentă a ministrului polonez de Externe, care a afirmat că parada victoriei Aliaţilor în cel de-al Doilea Război Mondial, ce are loc de obicei la Moscova, pe 9 mai, ar trebui mutată în oraşul polonez Gdansk. ”Este o idee foarte controversată să ne mutăm Parada Victoriei la Londra sau Berlin. Cu siguranţă am putea să ne expunem tancurile în Varşovia şi ar fi posibil să organizăm un mare turneu european”, afirmă Nika Strizhak, prezentator la Canal 5 Sankt Petersburg.

            În viziunea jurnaliştilor ruşi, prima oprire ar fi Polonia, unde tancurile şi paraşutiştii ar ajunge în mai puţin de o zi. Următorul obiectiv, Germania: ”Berlinul ar fi un loc minunat pentru o vizită prietenească. 1.800 de kilometri nu înseamnă nimic pentru o armată modernă. În plus, mulţi ofiţeri ruşi cunosc Germania destul de bine. Nici nu ar avea nevoie de hărţi”. Praga, Helsinki sau capitalele ţărilor baltice ar fi de asemenea destinaţii bune, deoarece sunt aproape, consideră postul de televiziune din Sankt Petersburg. Probleme ar fi pentru distanţele mai mari. ”Vizitele la Londra sau Washington trebuie planificate în avans, deoarece sunt implicate Marina şi Aviaţia. Dar până în mai este suficient timp. Avem o armată mare. Este suficientă pentru toţi şi pentru Moscova. Regretabil, partenerii occidentali nu vor putea vedea rachetele balistice nucleare Iskander şi Satan la paradă. Acestea pot fi trimise din Rusia doar pe calea aerului”, mai spune prezentatorul rus.