Preşedintele rus, Vladimir Putin, pare să schimbe abordarea crizei din Ucraina. Putin a declarat ieri că Rusia şi-a retras trupele de la frontiera cu Ucraina, unde NATO a estimat, la sfârşitul lui aprilie, că se află până la 40.000 de militari. ”Ni s-a spus tot timpul că trupele noastre de la frontiera ucraineană ridică îngrijorări: le-am retras, ele nu mai sunt, în prezent, la frontiera ucraineană, ci acolo unde desfăşoară exerciţii în mod obişnuit”, a declarat el la încheierea întâlnirii sale cu preşedintele OSCE, elveţianul Didier Burkhalter. Totodată, liderul de la Kremlin le-a cerut, ieri, separatiştilor ucraineni să amâne referendumul programat pentru 11 mai privind declaraţia de independenţă a republicii autoproclamate Doneţk. ”Le cerem reprezentanţilor din sud-estul Ucrainei să amâne referendumul din 11 mai, pentru a crea condiţiile necesare dialogului”, a declarat el. Preşedintele Rusiei este de părere că organizarea scrutinului prezidenţial în Ucraina reprezintă un pas în direcţia cea bună. ”Scrutinul prezidenţial din Ucraina reprezintă un pas în direcţia cea bună. Dar votul nu va decide nimic, dacă nu vor fi protejate drepturile tuturor cetăţenilor”, a declarat Putin, potrivit Russia Today.

ALTE VICTIME Cel puţin o persoană a fost ucisă, iar alte trei au fost rănite marţi seara, în timpul unui schimb de focuri în oraşul Mariupol din sud-estul Ucrainei, a anunţat presa rusă, menţionând că persoane mascate ar fi atacat un punct de control al separatiştilor pro-ruşi. La rândul său, presa ucraineană informează că incidentul a avut loc în apropiere de aeroportul din Mariupol, însă nu oferă informaţii cu privire la răniţi.

SCHIMB DE PRIZONIERI Autorităţile ucrainene au eliberat trei insurgenţi pro-ruşi, printre care se numără guvernatorul autoproclamat al regiunii Doneţk, în schimbul a trei ofiţeri ai Serviciului ucrainean de Securitate (SBU) reţinuţi de trei zile la Slaviansk. Preşedintele Rusiei a salutat eliberarea lui Pavlo Gubarev, guvernatorul autoproclamat al regiunii Doneţk. ”Aşteptăm eliberarea tuturor deţinuţilor politici”, a adăugat Putin.

IMPACTUL SANCŢIUNILOR Sancţiunile internaţionale împotriva Moscovei au un impact direct şi indirect asupra economiei slabe a Rusiei, a asigurat un oficial din cadrul Trezoreriei americane, care a cifrat, marţi, în faţa Congresului, impactul lor asupra diferitelor sectoare economice. Amintind că FMI anticipează o activitate economică apropiată de recesiune (plus 0,2%) în acest an, în Rusia, din cauza crizei din Ucraina, un oficial al Trezoreriei a afirmat că, de la începutul anului, piaţa bursieră rusă a scăzut cu 13%. Potrivit lui Daniel Glaser, secretarul adjunct al Trezoreriei care se ocupă de lupta împotriva finanţării terorismului, rubla a pierdut 8% din valoare de la începutul anului, în timp ce Banca Centrală rusă a cheltuit 10% din rezervele sale în valută, respectiv 50 de miliarde de dolari, într-un efort zadarnic de a o susţine. Acest oficial a amintit că între 100 de miliarde şi 130 de miliarde de dolari în capital au părăsit Rusia de la începutul crizei, potrivit estimărilor FMI şi ale Băncii Mondiale. Banca Rossia, vizată de sancţiuni şi considerată banca oficialilor de rang înalt din Rusia, a pierdut depozite de aproape un miliard de dolari şi a fost constrânsă să vândă obligaţiuni în valoare de 500 de milioane de dolari pentru a-şi menţine lichidităţile. ”Este clar că politica noastră de sancţiuni funcţionează”, a afirmat acest reprezentant al Trezoreriei.

LIDERUL TĂTARILOR AVERTIZEAZĂ Liderul tătarilor, căruia i-a fost interzis accesul în Crimeea, după ce a respins anexarea acesteia de către Rusia, denunţă ”revenirea la cele mai rele zile ale URSS” şi vorbeşte despre ”riscul unui conflict sângeros pe care l-ar putea declanşa bădărănia rusă faţă de această minoritate musulmană”. Mustafa Djemilev, în vârstă de 70 de ani, născut în Crimeea, avea doar un an când familia sa a fost deportată, la fel ca alte zeci de mii, în Uzbekistan, la ordinul lui Stalin. El şi-a consacrat viaţa luptei pentru dreptul tătarilor de a trăi pe pământul lor de origine şi a petrecut circa 50 de ani în lagăre pentru activităţile sale antisovietice. El a avut o lungă întrevedere cu preşedintele rus, Vladimir Putin, înaintea referendumului din 16 martie, care a condus la alipirea peninsulei ucrainene la Rusia, pe care tătarii, care reprezintă aproximativ 12% din populaţia Crimeei, l-au boicotat în mare parte. ”Mi-a promis că Rusia va face pentru tătari mai mult decât a făcut Ucraina în 23 de ani de independenţă. Am impresia că voia cel puţin neutralitate din partea noastră. Au urmat mai multe gesturi, între care un decret prezidenţial privind reabilitarea tătarilor, pentru a ne demonstra că puterea rusă este bună şi pentru a ne face să salutăm anexarea. Nu ne vom pune patria la licitaţie. Viitorul nostru este în cadrul Ucrainei independente şi democratice”, explică Djemilev, deputat al partidului Batkivşcina al fostului premier Iulia Timoşenko.

Medjlis, Adunarea Tătarilor, este, în prezent, singura clădire din Crimeea, în capitala Simferopol, pe care este arborat în continuare drapelul ucrainean. ”Este ca o bucată de pânză roşie pentru un taur”, povesteşte el, denunţând o tentativă recentă a pro-ruşilor de a-l înlocui cu cel rusesc. ”I-am spus lui Putin că nu se pot face astfel de referendumuri. I-am spus că îi voi găsi sate în Crimeea care ar vota alipirea la Japonia, SUA sau Turcia”, a adăugat el. Lui Mustafa Djemilev i-a fost interzis recent accesul în Rusia, timp de cinci ani, fiind întors de două ori de la frontieră în timp ce încerca să meargă în Crimeea.

Circa 3.000 de tătari s-au reunit la sfârşitul săptămânii trecute şi au străpuns cordoanele de securitate pentru a-l întâmpina de cealaltă parte a liniei de demarcaţie dintre Ucraina şi Crimeea, după ciocniri cu forţele de ordine. În urma acestui incident, autorităţile Crimeei controlate de Moscova au ameninţat cu urmărirea tătarilor pentru extremism. Mustafa Djemilev consideră că situaţia devine din ce în ce mai complicată pentru tătarii din peninsulă: ”Ei sunt agresaţi de cazaci (miliţii pro-ruse) beţi, unii sunt întrebaţi de vecini când intenţionează să plece pentru a li se ocupa apartamentele”. În timp ce consideră puţin probabilă o deportare în vagoane de marfă ca în timpul lui Stalin, el crede totuşi că ruşii vor face în aşa fel încât tătarii să plece ei înşişi, ca în secolul al XVIII-lea, după prima cucerire rusă a Crimeei. ”Ei au eliminat elitele, au expropriat terenurile şi ne-au batjocorit sentimentele religioase. Ei au obligat tătarii să plece. Rezultatul: sunt de 10 până la 15 ori mai mulţi tătari din Crimeea în Turcia decât în Crimeea”, povesteşte el. Potrivit lui, aproximativ 5.000 de persoane au părăsit deja Crimeea pentru Ucraina occidentală, de la ocuparea rusă, în martie. Este vorba despre femei, copii şi bătrâni. Bărbaţii s-au întors. ”Nu trebuie să părăsim Crimeea, indiferent de circumstanţe. Ne-am luptat 50 de ani pentru a reveni pe pământurile noastre şi nu am vărsat nicio picătură de sânge. În prezent, situaţia este de aşa natură încât nu ni se mai poate garanta că acest lucru se va petrece în acelaşi fel. Suntem împotriva înfiinţării unei gherile, dar nu putem exclude nimic, iar acest lucru ne scapă de sub control, dacă oamenii vor să se răzbune pentru umilirea pe care sunt pe cale să o suporte”, a conchis el.