O nouă afirmație amenințătoare vine din partea Kremlinului, citată în ediția de ieri a cotidianului german ”Sueddeutsche Zeitung”, care menționează ca sursă un document al UE. ”Rusia îşi poate trimite în două zile trupele la Riga, Vilnius, Tallinn, Varşovia şi Bucureşti”, i-ar fi spus preşedintele rus, Vladimir Putin, omologului său ucrainean, Petro Poroşenko. Acesta l-a informat despre ameninţare pe preşedintele CE, Jose Manuel Barroso, în timpul vizitei efectuate de acesta la Kiev, vineri, adaugă ”Sueddeutsche Zeitung”. Dezvăluirea făcută de Poroșenko vine ca o justificare în contextul adoptării în Parlamentul de la Kiev a două legi impuse de Kremlin, cu privire la statutul special al regiunilor rusofone din Ucraina și la amnistierea rebelilor.

Dacă se va confirma, aceasta ar fi prima ameninţare explicită a liderului rus la adresa unor state membre ale UE şi NATO. Întrebat despre aceste informaţii, purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, a declarat: ”Nu comentez despre semne de psihoză în masă”. Anterior, Putin s-a lăudat că poate cuceri Kievul în două săptămâni, într-o discuţie prin telefon pe care a avut-o cu preşedintele CE, Jose Manuel Barroso. Într-un articol publicat la 1 septembrie de cotidianul italian ”La Repubblica”, Barroso a relatat că Putin nu a vrut să răspundă la întrebările sale privind prezenţa soldaţilor ruşi în Ucraina şi s-a arătat ameninţător: ”Dacă vreau, iau Kievul în două săptămâni”.

De această dată, Putin l-ar fi ameninţat pe Poroşenko, înaintea votului de marţi în Parlamentul ucrainean asupra statutului special al Donbasului, că, dacă legea nu va fi aprobată, trupele ruseşti vor porni în marş, via Mariupol, către Crimeea, relatează agenţia Zik, cu sediul la Liov. Declaraţia a fost făcută de un parlamentar ucrainean, ieri. Poroşenko a venit în Parlament să asiste la vot. El le-a spus parlamentarilor, într-o întâlnire cu uşile închise, că Putin l-a sunat şi a ameninţat cu invazia. Poroşenko i-a informat pe legiuitori că aproximativ 60% din echipamentul militar al Ucrainei a fost distrus şi că ţara nu poate face faţă unui război deschis cu Rusia, a mai declarat parlamentarul. Preşedintele ucrainean i-a avertizat totodată pe membrii Legislativului că responsabilitatea declanşării unui război cu Rusia le va reveni, dacă nu susţin legea, potrivit aceleiaşi surse. Numeroşi parlamentari au criticat atât acordarea unui statut special regiunii Donbas, cât şi... legalizarea teroriştilor. Parlamentul a adoptat, marţi, două legi privind amnistierea combatanţilor din estul ţării şi acordarea unui statut special regiunilor separatiste rusofone Doneţk şi Lugansk. Aceste texte, prezentate de preşedintele Poroşenko, erau incluse în acordul de armistiţiu semnat de Kiev cu rebelii, pe 5 septembrie, la Minsk, pentru a pune capăt confruntărilor armate care s-au soldat, potrivit ONU, cu aproape 2.900 de morţi în cele cinci luni de conflict.

CE a refuzat ieri să comenteze informaţiile de presă privind declaraţiile ameninţătoare ale preşedintelui rus, care vizau direct state europene, inclusiv România.

JURNALIȘTI BBC AGRESAȚI O echipă de jurnalişti de la BBC a fost agresată de persoane necunoscute în sudul Rusiei, după ce a realizat un reportaj despre moartea unui militar rus, ucis la frontiera cu Ucraina, potrivit autorităţilor militare, dar a cărui soră sugerează că ar fi fost ucis în Ucraina. Oksana Kuzmin, sora lui Konstantin, a stat de vorbă cu jurnalistul Steven Rosenberg de la BBC, în curtea casei părinţilor lor, arătându-i medalia pe care acesta a primit-o pentru servicii militare în Caucazul de Nord şi fotografii din armată. Cu trei săptămâni înainte să fie ucis, Konstantin Kuzmin se afla în grădină, în concediu. ”A primit un telefon. A spus că era de la comandantul unităţii sale, care i-a spus că va avea loc o inspecţie şi că toată lumea trebuie să se întoarcă la bază. A plecat pe 23 iulie. Trei zile mai târziu, fratele meu a sunat să spună că pleacă din nou. Părea că-i e frică de ceva. ”Plec în sud-vest! Sud-vestul Ucrainei”, a spus el, dar eu m-am gândit că poate vrea să spună zona de frontieră. Pe 8 august am vorbit din nou la telefon. Dar se grăbea. Apoi, când s-a dus la frontieră sau unde s-a dus, ne-a spus să nu-l sunăm. Ne va suna el”, a continuat Oksana. Konstantin era un „kontraktnik“, un militar profesionist. Însă unde şi cum a fost omorât rămâne un mister, subliniază Steven Rosenberg în acest reportaj. ”Pe 17 august, comisarul militar a venit la părinţii mei şi le-a spus că fratele meu a murit. A spus că un obuz tras de pe teritoriul Ucrainei a căzut pe vehiculul lui Konstantin. Asta este tot ceea ce ştiam până la venirea coşciugului. Oficialul a spus că fratele meu a fost omorât în exerciţii militare la frontiera cu Ucraina“. ”Tu crezi ce îmi spui?”, declară Oksana că l-a întrebat pe oficial. ”Nu”, i-a răspuns el. ”Ne-au spus că nu este niciun război, că militarii noştri nu sunt implicaţi. Cine este responsabil de moartea lui? Este singura întrebare care mă chinuie”, a adăugat ea.

Poziţia oficială a Rusiei este neschimbată, şi anume nu există - şi nu au existat - trupe ruseşti în estul Ucrainei. Moscova recunoaşte, totuşi, că unii militari ruşi au trecut frontiera înarmaţi, subliniind că aceste prsoane se află în concediu din armată şi luptă în timpul liber. Cu toate acestea, în ultimele săptămâni au apărut informaţii potrivit cărora militari ruşi sunt trimişi să lupte în Ucraina, dar şi despre înmormântări ale unor militari în întreaga Rusie. ”Este un subiect extrem de sensibil, care poate explica ceea ce i s-a întâmplat echipei noastre după interviul cu Oksana”, scrie jurnalistul BBC, precizând că, după ce a plecat din sat, a fost oprit de poliţia rutieră, iar maşina şi documentele de identitate i-au fost verificate. Ulterior, echipa a pornit către oraşul Astrahan, aflat la 65 de kilometri distanţă, pentru a lua prânzul. ”După ce am plecat de la restaurant şi ne-am apropiat de maşină, am fost întâmpinaţi şi agresaţi de cel puţin trei indivizi agresivi”, scrie Steven Rosenberg, adăugând: ”cameramanul nostru a fost trântit la pământ şi bătut”. Atacatorii au smuls camera BBC, au zdrobit-o de drum şi au luat-o în maşina cu care au fugit. ”Noi am petrecut peste patru ore la postul de poliţie, unde am fost interogaţi”, mai scrie jurnalistul. Pe drumul către aeroport, echipa BBC a descoperit că, în timp ce se afla în postul de poliţie, unele echipamente de înregistrare au fost alterate. ”Hard diskul computerului principal şi mai multe carduri de memorie au fost şterse”, precizează Rosenberg, adăugând ”din fericire am încărcat interviul şi l-am trimis la Londra anterior, în cursul zilei”. ”De ce ar vrea cineva să ne distrugă materialul şi să o facă să tacă pe sora unui militar rus?”, se întreabă jurnalistul, subliniind că ”Oksana nu este teroristă sau vreun oponent politic al Guvernului rus şi tot ceea ce vrea este să afle adevărul despre moartea lui Konstantin şi să se asigure că armata nu-i întoarce spatele fratelui ei”.

LA NIVEL DE INTENȚII Comisia pentru Relaţii Externe a Senatului american analizează un proiect de lege care prevede sancţiuni extinse contra Rusiei şi aliaţilor acesteia, precum şi acordarea statutului special de aliaţi non-NATO Ucrainei, R. Moldova şi Georgiei. Potrivit Radio Free Europe, Comisia a examinat, ieri, Legea pentru susţinerea libertăţii Ucrainei 2014, care prevede sancţiuni împotriva Rusiei şi aliaţilor acesteia din Comunitatea Statelor Independente şi chiar împotriva Siriei. Proiectul de lege autorizează acordarea a 350 de milioane de dolari administraţiei de la Kiev, precum şi furnizarea de echipamente militare şi muniţie armatei ucrainene. În plus, conform RIA Novosti, SUA ar urma să confere Ucrainei, R. Moldova şi Georgiei statutul de aliat major non-NATO, situaţie care ar facilita transferul de armament american acestor ţări. RIA Novosti susţine că acest statut ar permite chiar transferul de muniţii cu uraniu sărăcit. Proiectul legislativ a fost elaborat de senatorii Robert Menendez (democrat) şi Bob Corker (republican), iar votul programat ieri a coincis cu vizita în SUA a preşedintelui Ucrainei. Proiectul îi cere preşedintelui Barack Obama să impună sancţiuni împotriva companiilor ruse din domeniul industriei militare şi chiar împotriva Gazprom, dacă grupul energetic rus ar limita livrările de gaze spre Ucraina, R. Moldova, Georgia sau ţări membre NATO.

EXCES DE ZEL Mai mulţi parlamentari ruşi au propus instituirea unei noi sărbători naţionale, pe 7 octombrie, de ziua lui Vladimir Putin, în onoarea militarilor care au luptat pentru anexarea Crimeei, relatează ”Moscow Times”. Sărbătoarea ar omagia rolul jucat de ”oamenii politicoşi”, militarii fără însemne care au ajutat la separarea Crimeei de Ucraina, înainte ca Rusia să o anexeze în martie. Moscova a negat iniţial prezenţa trupelor ruse în Crimeea, iar Putin a recunoscut public mobilizarea lor abia la 17 aprilie, la aproape o lună după ce a semnat legea privind anexarea peninsulei din Marea Neagră. ”Termenul ”oameni politicoşi” a devenit un brand al armatei ruse, o nouă imagine a unei armate moderne”, a declarat Viktor Vodolaţki, un parlamentar membru al partidului Rusia Unită al lui Putin. El a făcut această declaraţie într-o conferinţă de presă, miercuri, când a anunţat propunerea privind instituirea unei sărbători.