Președintele rus, Vladimir Putin, a prezentat, ieri, un plan în șapte puncte care, în opinia sa, trebuie să fie baza discuțiilor pentru încetarea conflictului din estul Ucrainei. Acesta prevede în principal ca Guvernul ucrainean să-și retragă trupele din apropierea orașelor și ca separatiștii să oprească contraofensiva lansată cu o săptămână în urmă. După cum a anunțat chiar șeful statului rus, în timpul discuției telefonice avute ieri cu omologul său ucrainean, Petro Poroșenko, ei au vorbit despre modalitățile în care s-ar putea pune capăt vărsării de sânge și ar putea fi restabilită pacea în Ucraina. ”Opiniile noastre cu privire la reglementarea conflictului sunt foarte apropiate”, a declarat Putin.

Ca primă măsură, liderul rus propune încetarea operațiunilor ofensive active ale forțelor armate și milițiilor în sud-estul Ucrainei, în direcțiile Donețk și Lugansk. Apoi, a doua măsură constă în îndepărtatea unităților înarmate ale structurilor militare ale Ucrainei la o distanță care să excludă posibilitatea lansării asupra localităților de tiruri de artilerie și de orice alt tip. Putin propune, de asemenea, un control internațional obiectiv și integral asupra respectării condițiilor de încetare a focului și monitorizarea situației create în zona de securitate. Liderul rus crede că pentru reglementarea situației din Ucraina trebuie să fie exclusă utilizarea aviației militare împotriva civililor și localităților din zona de conflict. Putin este de părere că trebuie organizat un schimb de persoane reținute abuziv, după formula ”toți în schimbul a toți”, fără condiții prealabile. Președintele rus propune și deschiderea de coridoare umanitare pentru circulația refugiaților și trimiterea de convoaie umanitare în estul Ucrainei. Un ultim punct enumerat de Putin îl constituie posibilitatea trimiterii în regiunile afectate a unor echipe pentru restabilirea obiectivelor de infrastructură socială din estul Ucrainei.

Propunerea lui Putin survine cu două zile înaintea negocierilor ce vor avea loc la Minsk între separatiști și așa-numitul grup de contact constituit din Rusia, Ucraina și OSCE, dar și în ajunul reuniunii NATO din Țara Galilor și în apropiere de expirarea ultimatumului dat de UE având drept consecință noi sancțiuni.

ACORD SAU DEZACORD? ”Președinții Ucrainei și Rusiei au avut o convorbire telefonică în cursul căreia s-au înțeles asupra unui regim de încetare a focului în Donbas, bazin minier în estul ucrainean, care cuprinde regiunile separatiste Donețk și Lugansk, și asupra măsurilor care pot contribui la instaurarea păcii”, a precizat serviciul de presă al Președinției ucrainene. Aceasta și-a corectat declarația difuzată anterior în privința unui acord între președinții Ucrainei și Rusiei asupra încetării permanente a focului în estul Ucrainei, după ce Kremlinul a dezmințit o astfel de înțelegere. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al șefului statului rus, a declarat, potrivit RIA Novosti, că Rusia nu poate decide asupra încetării focului în Ucraina, întrucât ea nu este parte a conflictului.

Președintele american, Barack Obama, a declarat ieri, la Tallinn, că ”nu este posibilă o rezolvare a conflictului din estul Ucrainei, atât timp cât Rusia trimite militari deghizați în separatiști”.

EXERCIȚIU MILITAR INTERNAȚIONAL ÎN UCRAINA Un exerciţiu militar internaţional la care vor participa militari din aproximativ 12 state, inclusiv România şi R. Moldova, se va desfăşura în perioada 13-26 septembrie, în vestul Ucrainei, a anunţat, ieri, Ministerul polonez al Apărării. Manevrele Rapid Trident 14, la care vor participa şi SUA, prevăzute de mult timp, se vor desfăşura pe un teren de exerciţii în apropiere de Liov. La manevre, alături de unităţi ucrainene vor participa, între alţii, militari polonezi, români, moldoveni, bulgari, spanioli, estoni, britanici, germani, lituanieni şi norvegieni.

JURNALIST RUS MORT Agenţia de presă rusă RIA Novosti a anunţat, ieri, moartea în Ucraina a fotografului său Andrei Stenin, dat dispărut din 5 august. ”Colegul nostru, fotograful Andrei Stenin, este mort. S-a dovedit că nu era prizonier. A murit în urmă cu o lună”, a declarat Dmitri Kiselev, directorul agenţiei de presă. Maşina sa a fost vizată de tiruri şi a fost arsă pe o stradă din apropiere de Doneţk, unul dintre bastioanele separatiştilor pro-ruşi, a precizat Kiselev. Andrei Stenin urmărea o coloană de vehicule cu refugiaţi, protejată de separatişti, când a fost luat ca ţintă de armata ucraineană, ale cărei tiruri au distrus peste zece maşini ale civililor, potrivit Comitetului de Anchetă din Rusia, echivalentul rus al FBI. La 27 august, rebelii au predat anchetatorilor ruşi fragmente din cadavrele găsite în maşini, iar experţii au conchis că unul dintre ele este cel al lui Andrei Stenin, a declarat comitetul. Responsabilii de moartea sa vor fi aduşi în faţa justiţiei, a asigurat el.

Dispariţia lui Andrei Stenin a generat o mobilizare puternică a comunităţii media din Rusia, iar portretul său însoţit de sloganul ”Eliberaţi-l pe Andrei” a fost afişat de aproape toate posturile de ştiri ruseşti. Rusia a deschis, la jumătatea lui august, o anchetă privind dispariţia fotografului şi a privilegiat, până în prezent, ipoteza unei răpiri a acestuia de către garda naţională ucraineană. În vârstă de 33 de ani, Stenin se afla în Ucraina din 13 mai şi lucra pentru agenţia de presă apropiată puterii RIA Novosti, care aparţine agenţiei Rossia Segodnia. El realizase numeroase reportaje foto la Kiev, dar şi în bastioanele separatiştilor din estul ţării, la Lugansk, Doneţk şi Mariupol, potrivit RIA Novosti.

Jurnaliştii plătesc un tribut greu conflictului ucrainean, trei dintre ei, ruşi, fiind ucişi în iunie, în timp ce un fotograf italian a decedat împreună cu asistentul său rus, la sfârşitul lui mai.

OPERAȚIUNEA „ZIDUL“ Ucraina va începe construirea unui zid la graniţa cu Rusia, a afirmat, ieri, premierul Arseni Iaţeniuk, într-o reuniune a Guvernului de la Kiev. ”Lansăm Operaţiunea „Zidul“, pentru construirea unui zid real la graniţa dintre Ucraina şi Federaţia Rusă”, a afirmat premierul Iaţeniuk. Pe de altă parte, Iațeniuk a apreciat că noua strategie ucraineană de apărare ar trebui să desemneze Rusia drept o ameninţare la adresa integrităţii teritoriale a Ucrainei.

ÎNDEMNUL LUI CAMERON Premierul britanic, David Cameron, le-ar fi spus sâmbătă liderilor europeni reuniți la Bruxelles că statele occidentale riscă să facă aceleași greșeli cu politica lor conciliantă față de Vladimir Putin pe care le-au făcut Franța și Marea Britanie față de Hitler, în anii premergători celui de-al Doilea Război Mondial, scrie publicația ”La Repubblica”, citată ieri de ”The Guardian”. Potrivit ziarului italian, care a obținut informații despre discuțiile aprinse de la summitul european, Cameron le-a spus liderilor europeni că ”Vladimir Putin trebuie împiedicat să pună mâna pe toată Ucraina”. Downing Street a refuzat să confirme remarcile premierului, dar nu a contestat acuratețea relatării. ”Riscăm să repetăm greșelile de la Munchen din anul 1938. Nu putem ști ce va urma. De data aceasta, nu putem satisface cererile lui Putin. Deja a luat Crimeea și nu îi putem permite să ia toată țara”, a continuat Cameron, conform publicației ”La Repubblica”, aceeași care a relatat, luni, despre conversația telefonică dintre Vladimir Putin și Jose Manuel Barroso, în care liderul de la Kremlin i-ar fi spus președintelui CE că armata rusă poate ajunge la Kiev în două săptămâni. Ulterior, Kremlinul a anunțat că va pune la dispoziție înregistrarea conversației, pentru a se dovedi că afirmația lui Putin a fost scoasă din context.