Premierul rus i-a adresat, la Gdansk, omologului său bulgar, Boiko Borisov, un ultimatum cerîndu-i să îşi precizeze de urgenţă poziţia faţă de construcţia, împreună cu Rusia, a oleoductului Burgas-Alexandroupolis, a titrat joi, presa rusă. Pe 10 iulie, Boiko Borisov, liderul partidului GERB, care a cîştigat alegerile legislative, a cerut oprirea tuturor negocierilor asupra unui nou tratat privind livrările de gaze provenind din Rusia, precum şi asupra construcţiei unui sector al gazoductului South Stream şi a centralei nucleare de la Belene, sub pretextul că estimează necesară o pauză pentru a examina mai bine şi a analiza conformitatea acestor proiecte cu interesele Bulgariei.

Nu este prima discuţie pe care Vladimir Putin o poartă cu colegii săi europeni pe tema transportului de gaze din Rusia. În noiembrie 2008, cu ocazia discuţiilor avute cu premierul finlandez, Matti Vanhanen, Vladimir Putin i-a cerut şi acestuia să ia mai repede o decizie cu privire la construcţia gazoductului Nord Stream. În iulie 2009, Finlanda a aprobat din punctul de vedere al protecţiei mediului construcţia conductei, urmînd ca restul formalităţilor să fie reglementate în această toamnă. Prin urmare, se poate spera că acest procedeu se va dovedi eficace şi de această dată, dat fiind că, dacă în nord Rusia nu dispune de alternativă pentru această conductă decît în cazul uzinelor pe bază de gaz natural lichefiat, în sud cîmpul de manevră este, dimpotrivă, suficient de larg. Astfel, oleoductul Burgas-Alexandroupolis poate fi înlocuit de proiectul ruso-turc Samsun-Ceyhan. Cel mai important este de ştiut dacă va exista suficient petrol pentru alimentarea celor două conducte: turcă şi bulgară. Gazoducul South Stream poate traversa teritoriul României sau pe cel al Greciei. Dar se pune problema dacă vecinii Bulgariei se vor dovedi mai concilianţi, cu atît mai mult cu cît Bulgaria nu face decât să încerce să asigure condiţii mai avantajoase pentru realizarea proiectelor.

Şi Ucraina intenţionează să crească taxa pentru tranzitul gazului rusesc pe teritoriul său începînd din anul 2010 cu 65-70%, în funcţie de preţul petrolului, a spus joi în premierul ucrainean în cadrul şedinţei de Guvern. Iulia Timoşenko a subliniat că Ucraina şi Rusia îndeplinesc prevederile contractului privind livrarea şi tranzitul gazului rusesc. Marţi, după negocierile cu omologul său rus Vladimir Putin, susţinute în Polonia, premierul ucrainean a anunţat că cele două părţi au convenit că Naftogaz va achita doar cantităţile de gaz care sînt consumate în mod real. În particular, pentru anul 2010 este prevăzut importul a 27 de miliarde de metri cubi de gaz, ceea ce reprezintă o cantitate mai mică decît cea importată de obicei într-un an. Ulterior, în presă, a apărut informaţia că în schimbul micşorării livrărilor de gaz, Iulia Timoşenko ar fi propus unele micşorări ale taxei pentru transportul gazului rusesc pe teritoriul ucrainean. Contractele pentru gaz încheiate în ianuarie între Kiev şi Moscova obligă Ucraina să cumpere 52 miliarde de metri cubi de gaz pe an în 2010-2019, iar volumul nu poate scădea decît cu 20%. Oficialii de la Kiev intenţionau să scadă importurile la 33 miliarde anul acesta. În 2009, taxa pentru tranzitul gazului rusesc este de 1,7 de dolari pentru o mie de metri cubi. Un sfert din gazul consumat în UE provine de la Rusia, din care 80% tranzitează Ucraina.

Gigantul rus Gazprom a anunţat, joi, că a decis să-şi micşoreze cu 30% programul de investiţii în dezvoltarea infrastructurii anunţat pentru 2009, la 10,76 miliarde euro, ca urmare a scăderii cererii de gaze. Per ansamblu, programul investiţiilor grupului este cu 17,3% mai mic decît cel elaborat în noiembrie 2008, respectiv de 761,53 miliarde ruble (16,78 miliarde euro).