”Rusia poate opri livrările de gaze Ucrainei dacă această ţară nu rezolvă problema restanţelor”, a avertizat, ieri, preşedintele Vladimir Putin. Rusia propune soluţionarea problemelor economice ale Ucrainei pe picior de egalitate cu partenerii europeni. Putin le-a scris liderilor europeni, pentru a-i avertiza în legătură cu riscurile pe care criza ucraineană le are asupra livrărilor de gaz rusesc. Scrisoarea a fost trimisă ieri, pe cale diplomatică, liderilor din România, R. Moldova, Turcia, Ungaria, Slovacia, Slovenia, Macedonia, Cehia, Polonia, Franţa, Germania, Croaţia, Bosnia-Herţegovina, Grecia, Serbia, Bulgaria, Austria şi Italia. Putin propune adoptarea unor măsuri urgente, deoarece situaţia nu mai poate aştepta. ”Situaţia poate avea consecinţe negative asupra tranzitului de gaz rusesc prin Ucraina”, a spus el.

Pe de altă parte, comisarul pentru Drepturile Omului în Ministerul rus de Externe, Konstantin Dolgov, a acuzat ieri că ”SUA şi UE încurajează acţiunile extremiste şi actele de xenofobie în Ucraina. Un candidat la Preşedinţie, Oleg Ţariov, a fost bătut de extremişti. Ce fac autorităţile ucrainene? Pregătesc reprimarea protestelor în Doneţk? Unde este reacţia Occidentului? Observăm din nou standarde duble în poziţiile afişate de SUA şi de UE. Este vorba de o continuare a acţiunilor de încurajare a extremismului, xenofobiei şi neonazismului, care domnesc la Kiev”.

TRUPE SUA ÎN EUROPA DE EST Comandantul NATO în Europa, care a fost însărcinat să prezinte contramăsuri la ameninţările militare ruse la adresa Ucrainei, a declarat miercuri că acestea pot include desfăşurarea de trupe americane în state est-europene ale Alianţei care se simt ameninţate. Generalul american Philip Breedlove a declarat că nu va exclude implicarea niciunei naţiuni, inclusiv a SUA. Miniştrii de Externe din cele 28 de state membre ale NATO i-au dat lui Breedlove termen până marţi să propună ”paşi care să asigure membrii Alianţei aflaţi cel mai aproape de Rusia că celelalte state membre le susţin”. Breedlove a declarat că prezenţa militară rusă în apropierea frontierei Ucrainei este neschimbată. Pentru a ilustra aceste afirmaţii, membri ai personalului generalului au furnizat fotografii efectuate de un satelit comercial în care apar avioane de război, elicoptere de luptă, blindate, artilerie şi o brigadă aeropurtată sau din cadrul forţelor speciale, în locuri la est de frontiera dintre Ucraina şi Rusia, inclusiv de-a lungul coastelor, la Marea Azov. ”Ceea ce vedem acolo este o forţă de 40.000 de oameni”, a declarat Breedlove, o armată care dispune de toată aprovizionarea şi facilităţile de care are nevoie pentru a atinge obiective militare, dacă îi sunt date. Activele ruse includ aeronave, artilerie, spitale de campanie, echipament de comunicaţii şi bruiaj, a precizat generalul. Obiectivele Kremlinului rămân neclare, a declarat comandantul NATO; forţa ar putea rămâne pe loc doar pentru a intimida Ucraina, ar putea porni spre sud pentru a crea un pod terestru cu Crimeea, ar putea avansa de-a lungul coastei Mării Negre către portul ucrainean Odessa şi enclava separatistă moldoveană Transnistria sau ar putea invada estul Ucrainei, a apreciat generalul.

NATO şi-a consolidat deja misiunile de patrulare în spaţiul aerian al statelor baltice şi efectuează zilnic misiuni de supraveghere AWACS în spaţiul aerian al României şi Poloniei. ”Partea oferirii unor asigurări terestre este dificilă, deoarece aceste măsuri, cele mai costisitoare, dacă nu sunt efectuate corect ar putea să pară provocatoare”, a declarat generalul american. 17 avioane militare americane vor participa, în iunie, la exerciţii aeriene NATO programate în Polonia. SUA au trimis şase avioane de vânătoare F-15 şi în ţările baltice. Franţa furnizează, de la începutul lui aprilie, un avion radar de tip AWACS pentru misiuni de supraveghere aeriană în estul Europei.

FOC LA COMUNIŞTI Sediul de la Kiev al Partidului Comunist din Ucraina a fost incendiat în noaptea de miercuri spre joi, Poliţia încercând să stabilească circumstanţele acestui incident. Cel mai probabil, incendiul a fost provocat intenţionat, a afirmat un pompier, subliniind că nu au fost victime.

AMNISTIERE Separatiştii pro-ruşi din estul Ucrainei vor beneficia de o amnistie dacă depun armele şi evacuează clădirile administrative pe care le ocupă, a promis, ieri, preşedintele interimar ucrainean, Oleksandr Turcinov, în contextul în care separatişti pro-ruşi ocupă în continuare sedii administrative la Doneţk şi Lugansk, două oraşe situate în estul rusofon al ţării. În schimb, Arsen Avakov, ministru interimar de Interne, i-a ameninţat pe separatişti, miercuri dimineaţă, cu o intervenţie.

REUNIUNE G7 Miniştrii de Finanţe din cadrul G7 s-au reunit ieri, la Washington, pentru a discuta despre criza din Ucraina şi impactul economic al acesteia. La reuniune au participat miniştrii din statele cele mai industrializate - Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie şi SUA - în cadrul Adunării Generale a Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi Băncii Mondiale (BM). Criza din Ucraina şi tensiunile cu Rusia au fost în centrul discuţiilor. Eforturile diplomatice se accelerează în vederea găsirii unei soluţii diplomatice şi evitării unei escaladări a conflictului. O reuniune cvadripartită Rusia - SUA - Ucraina - UE va avea loc săptămâna viitoare, chiar dacă Washingtonul i-a minimalizat importanţa. Impactul economic al crizei începe, în paralel, să provoace îngrijorări tot mai mari. Banca Centrală americană (FED) a dat asigurări miercuri că tensiunile din Ucraina ar putea să aibă un impact negativ asupra creşterii economice. FMI a revizuit în scădere previziunile creşterii mondiale, invocând creşterea riscurilor geopolitice. Statele G7 s-au declarat pregătite, la sfârşitul lui martie, să consolideze sancţiunile vizând Rusia, care se concentrează, pentru moment, asupra unor apropiaţi ai preşedintelui rus, Vladimir Putin.

FĂRĂ DREPT DE VOT Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) a votat ieri, la Strasbourg, suspendarea până la sfârşitul lui 2014 a dreptului de vot a 18 dintre membrii săi ruşi, ca sancţiuni în urma anexării Crimeei de către Rusia. APCE a adoptat o rezoluţie în acest sens. Deputaţii ruşi au boicotat dezbaterea prealabilă acestui vot, denunţând ”o farsă”.