Preşedintele rus, Vladimir Putin, a anunţat ieri că se pregăteşte să semneze un decret de graţiere a fostului magnat al petrolului Mihail Hodorkovski. Potrivit preşedintelui, Hodorkovski, aflat în detenţie din 2003, a scris o cerere de graţiere, ceea ce până în prezent a refuzat. ”Mihail Borisovici trebuia, conform legii, să scrie o cerere, ceea ce nu a făcut, dar recent a scris această scrisoare şi mi s-a adresat pentru a-mi cere graţierea. El a petrecut deja peste zece ani în detenţie, este o pedeapsă serioasă, el invocă circumstanţe de ordin umanitar - mama sa este bolnavă - şi eu cred că putem lua această decizie”, a explicat Putin. Putin a făcut aceste declaraţii după încheierea conferinţei de presă anuale care a fost organizată ieri la Moscova.

În 1999, Hodorkovski îi acuza pe oficialii ruşi că şi-au scos banii din ţară, înaintea unei devalorizări a rublei în august 1998. Un an mai târziu, preşedintele interimar Vladimir Putin promitea să termine cu influenţa politică a oligarhilor, dacă va câştiga alegerile prezidenţiale. În 2003, o altercaţie Putin - Hodorkovski a avut loc în cadrul unei reuniuni la Kremlin. Hodorkovski, care la momentul respectiv era cel mai bogat om din Rusia, vorbea despre corupţia din ţara sa. Preşedintele Putin l-a întrebat atunci dacă are probleme cu fiscul. A urmat arestarea, în iulie, a lui Platon Lebedev, asociat al lui Hodorkovski, iar pe 25 octombrie, arestarea lui Hodorkovski, inculpat pentru escrocherie şi evaziune fiscală la scară mare, ca şi Lebedev. În 2004, justiţia a îngheţat activele Iukos. Iuganskneftegaz, principala sa filială de producţie, devenea proprietatea companiei petroliere publice Rosneft. Pe 16 iunie 2004 s-a deschis procesul Hodorkovski - Lebedev. Pe 31 mai 2005, cei doi au fost condamnaţi la nouă ani de închisoare, pedeapsă redusă la opt ani în apel. În 2008, Hodorkovski a făcut greva foamei, iar noul preşedinte rus, Dmitri Medvedev, a respins o intervenţie a Germaniei în favoarea fostului oligarh, două cereri de eliberare anticipată fiind respinse de justiţie. Pe 3 martie 2009 s-a deschis al doilea proces Hodorkovski - Lebedev, pentru deturnare şi revânzare ilegală a milioane de tone de petrol. Acuzaţii au pledat nevinovat, dar în 30 decembrie 2010 au fost condamnaţi la 14 ani de închisoare, detenţia lor fiind prelungită până în 2017. Pe 24 mai 2011, condamnările lui Hodorkovski şi Lebedev au fost reduse cu un an în apel, cei doi urmând să rămână în închisoare până în 2016. Pe 31 mai 2011, CEDO a refuzat să vadă un motiv politic în condamnarea lui Hodorkovski. În 2012, pe 20 decembrie, justiţia rusă a redus de la 13 la 11 ani pedepsele lui Hodorkovski şi Lebedev, care deveneau astfel eliberabili în 2014. Pe 25 iulie 2013, procesul lui Hodorkovski a fost considerat inechitabil de CEDO.

Pe de altă parte, Putin a declarat că ”amnistia pentru membrele trupei rock Pussy Riot este legată exclusiv de umanizarea legislaţiei şi de jubileul de 20 de ani al Constituţiei ruse şi nu înseamnă că gestul tinerelor a fost reevaluat sau că sentinţa a fost prea severă. Mi-e milă nu pentru că fetele au ajuns în locuri de privare a libertăţii - cu toate că, desigur, nu este nimic bun în aceasta -, ci de faptul că au ales să epateze într-un asemenea loc, Catedrala „Hristos Mântuitorul“, lezând demnitatea femeilor. Pentru a ieşi în evidenţă, a-şi face publicitate, ele au depăşit orice limită. Însă decizia justiţiei de a le amnistia nu înseamnă o revizuire a sentinţei”. Duma de Stat a votat miercuri, cu unanimitate de voturi, o lege privind amnistia, cu prilejul jubileului de 20 de ani de la adoptarea Constituţiei. Potrivit documentului publicat ieri în oficiosul ”Rossiiskaia Gazeta”, de amnistie ar putea beneficia persoanele cele mai vulnerabile social, inclusiv femeile, minorii, mamele, cei condamnaţi pentru prima dată la pedepse mai mici de cinci ani, pentru infracţiuni fără violenţă. Maria Aliohina şi Nadejda Tolokonnikova, de la Pussy Riot, ar putea fi amnistiate, dat fiind că sunt condamnate pentru huliganism, dar sunt şi mame de copii minori.

FĂRĂ RACHETE LA FRONTIERA UE Rusia nu a staţionat, pentru moment, rachete nucleare de tip Iskander în enclava Kaliningrad, a declarat, ieri, preşedintele rus, reacţionând faţă de informaţii publicate în presa germană, care au provocat îngrijorări în Europa. ”Există arme tactice nucleare în Europa. Europenii nu le controlează”, a replicat Putin. El a adăugat că Rusia este necesar să reacţioneze faţă de instalarea în Europa a unor elemente aparţinând scutului american antirachetă. Ziarul german ”Bild” a scris sâmbătă că Rusia a instalat, în decursul ultimului an, o serie de baterii de rachete de tip Iskander-M, cunoscute şi sub numele de SS-26, la Kaliningrad şi de-a lungul frontierei ruse cu statele baltice. Având o rază de acţiune de până la 500 de kilometri, acest tip de rachete ar putea atinge Berlinul.

MISTER TOTAL Vladimir Putin a declarat ieri că este greu de găsit un răspuns la întrebarea cine va fi succesorul lui. Întrebat care politician contemporan consideră că ar putea fi aproape la fel de influent ca el, Putin a declarat că sunt mulţi astfel de politicieni şi că sunt destul de cunoscuţi. El i-a menţionat pe liderul Partidului Comunist, Ghennadi Ziuganov, liderul PDPR, Vladimir Jirinovski, liderul partidului Rusia Dreaptă, Serghei Mironov, şi pe premierul Dmitri Medvedev.