Summit-ul G20 a început ieri, la Sankt Petersburg, în timp ce relaţiile dintre SUA şi Rusia sunt la cel mai scăzut nivel de când ultimul preşedinte al Uniunii Sovietice a permis încheierea Războiului Rece, în urmă cu peste 20 de ani. Preşedintele rus, Vladimir Putin, i-a strâns mâna preşedintelui SUA, Barack Obama, ieri, la primirea la Summit-ul G20, cei doi şefi de stat zâmbind ostentativ în faţa obiectivelor camerelor, în pofida opoziţiei care-i desparte în ce priveşte o intervenţie militară în Siria. Obama va căuta, la G20, cea mai largă susţinere posibilă faţă de operaţiuni militare ca răspuns la atacul chimic sângeros de la 21 august, de comiterea căruia acuză regimul sirian. Rusia, gazda G20, afişează o susţinere fermă, încă de la începutul războiului din Siria, faţă de regimul lui Bashar al-Assad şi respinge intervenţia militară dorită de Obama. Putin a apreciat miercuri că, „dacă vor fi efectuate atacuri militare, acestea ar constitui o agresiune în afara cadrului ONU”.

Comisia de Afaceri Externe a Senatului american a aprobat, miercuri, un proiect de rezoluţie privind atacuri militare împotriva regimului al-Assad, deschizând calea pentru o dezbatere plenară în Senat, de luni. Senatorii comisiei au votat cu zece voturi „pentru“ şi şapte „împotrivă“ în favoarea unei intervenţii limitate în Siria, pe o durată de maximum 60 de zile, cu posibilitatea prelungirii la 90 de zile, fără trimiterea trupelor la sol. Un grup de democraţi şi republicani s-a opus măsurii. Secretarul american al Apărării, Chuck Hagel, a afirmat miercuri, în cadrul audierilor în Comisia de Afaceri Externe, că Rusia a fost un furnizor de arme chimice pentru Siria şi forţele armate comandate de preşedintele Bashar al-Assad, dar Pentagonul a intervenit imediat cu un comunicat în care a afirmat că Hagel s-a referit de fapt la armele convenţionale, au relatat, ieri, agenţia RIA Novosti şi „The Huffington Post”.

Trei nave ruse de război au traversat, ieri, strâmtoarea turcă Bosfor, pentru a ajunge, potrivit unei surse militare ruse, în estul Mediteranei, în apropiere de Siria. Venind din Marea Neagră, nava de război informatic de tip SSV-201 „Priazovie“ a traversat strâmtoarea care străbate metropola turcă Istanbul, împreună cu navele de debarcare „Minsk“ şi „Novocerkask“. Interfax a anunţat, de asemenea, sosirea, prevăzută pentru 5 sau 6 septembrie, a navelor „Minsk“ şi „Novocerkask“ în estul Mediteranei. Rusia menţine o prezenţă constantă a câtorva nave de război în estul Mediteranei, unde efectuează misiuni prin rotaţie de la începutul crizei siriene, în urmă cu doi ani şi jumătate.

CHIRURG SIRIAN UCIS Un chirurg sirian angajat al organizaţiei Medici fără Frontiere (MSF) a fost ucis în Siria, în circumstanţe neclare, corpul său fiind găsit marţi, în provincia Alep, a anunţat, ieri, ONG-ul francez, care condamnă această crimă. Doctorul Muhammad Abyad, în vârstă de 28 de ani, a fost ucis în nordul Siriei. ONG-ul, ale cărui echipe sunt alcătuite din personal internaţional şi sirian, activează în zece spitale şi patru centre de sănătate în nordul Siriei. În perioda iunie 2012 - iulie 2013, MSF a oferit peste 66.000 de consultaţii medicale, a efectuat 3.400 de operaţii şi a asistat 1.400 de naşteri în Siria.

MOBILIZARE ÎN TURCIA Turcia a mobilizat trupe suplimentare în vederea consolidării frontierei cu Siria, o măsură preventivă, luată faţă de o eventuală intervenţie împotriva vecinului său, a informat, ieri, presa turcă. Un convoi de 20 de vehicule, constituit mai ales din blindate, a fost mobilizat, miercuri seara, la frontiera siriană, în localitatea Yayladagi din provincia Hatay. Agenţia oficială Anatolia adaugă că trupele mobilizate la începutul conflictului sirian, în 2011, în zone sensibile de la frontiera comună (900 de kilometri), mai ales la Gaziantep, au fost consolidate. De la începutul lui 2012, Turcia a consolidat unităţile sale de la frontiera cu Siria, dotându-le cu tancuri şi baterii de artilerie. În plus, rachete de tip Patriot au fost mobilizate de NATO în mai multe oraşe din sudul Peninsulei Anatolia. Turcia, un membru NATO care a întrerupt relaţiile cu fostul aliat vecin, adăposteşte peste 500.000 de refugiaţi sirieni pe teritoriul său. Ankara pledează pentru o intervenţie multilaterală împotriva regimului sirian.

SPRIJIN IRANIAN „Iranul va sprijini Siria până la capăt în faţa posibilei agresiuni militare din partea unei coaliţii conduse de SUA”, a declarat generalul Qasem Soleimani, comandantul unităţii de elită Al-Qods, divizie a Corpului Gardienilor Revoluţiei Islamice. „SUA nu aspiră să apere drepturile omului în Siria. Scopul lor este de a anihila forţele de rezistenţă faţă de Israel”, a declarat Soleimani. El a atenţionat că, pentru înlăturarea preşedintelui Bashar al-Assad de la putere, SUA vor face uz atât de presiuni politice, cât şi de metode speciale, între care şi trimiterea de combatanţi ai al-Qaida pe teritoriul sirian. După cum afirmă comandantul iranian, 95% dintre combatanţii opoziţiei siriene sunt străini, iar ceilalţi sunt dezertori din armata siriană şi islamişti locali. La rândul său, ministrul iranian al Apărării, Hossein Dehgan, a exclus participarea directă a Iranului în posibilul conflict din Siria.

OPOZIŢIE Grupul internaţional al veteranilor lideri politici (Elders), condus de fostul secretar general al ONU, Kofi Annan, s-a pronunţat, miercuri, împotriva unei intervenţii militare în Siria. „Nu există soluţie militară la acest conflict”, a declarat, într-un comunicat, grupul fondat în 2007 de Nelson Mandela. Veteranii politici, dintre care fac parte foştii preşedinţi american, Jimmy Carter, şi irlandez, Mary Robinson, precum şi arhiepiscopul anglican sud-african Desmond Tutu, condamnă atacul chimic inuman şi criminal de la 21 august, din suburbia Damascului, însă cer liderilor mondiali să aştepte concluziile raportului ONU şi deliberările Consiliului de Securitate înainte de a realiza orice acţiune.

PAPA I-A SCRIS LUI PUTIN Papa Francisc i-a scris, ieri, preşedintelui rus, îndemnând membrii G20 reuniţi la Sankt Petersburg să nu rămână inactivi în căutarea unei soluţii de pace şi să abandoneze căutarea inutilă a unei soluţii militare, a anunţat Vaticanul. În scrisoarea adresată lui Putin, în calitate de preşedinte al G20, Papa evocă inegalităţi economice şi sociale la nivel mondial şi condamnă masacre inutile în Orientul Mijlociu, lansând un apel împotriva oricărei soluţii militare, a precizat Federico Lombardi, purtătorul său de cuvânt.