Curtea Constituţională rusă va fi mutată, la 21 mai 2008, în fosta capitală imperială Sankt-Petersburg, a anunţat preşedintele rus, Vladimir Putin. Duma de Stat, Camera Inferioară a Parlamentului rus, a adoptat, în decembrie 2006, un proiect de lege care prevede acest transfer. Curtea va fi instalată în fosta clădire a Senatului şi a Sinodului, care găzduia şi arhivele Rusiei, acum mutate într-un imobil modern din suburbiile oraşului. “La iniţiativa deputaţilor, propunerea de a utiliza acest ansamblu arhitectural, unul dintre cele mai frumoase din lume, pentru a găzdui Curtea Constituţională a fost luată în considerare”, a declarat Putin. “Constituţia este fundamentul stabilităţii”, a subliniat şefului statului, care a renunţat la modificarea acesteia pentru a putea beneficia de un al treilea mandat prezidenţial în martie 2008, dar a precizat că va accepta postul de premier dacă protejatul său şi candidatul la preşedinţia Rusiei, Dmitri Medvedev, va fi ales. Sankt-Petersburg, oraş înfiinţat în 1703, de Petru cel Mare, a devenit capitala imperiului rus în 1715. În ianuarie 1918, sediul Guvernului rus a fost mutat la Moscova, care a revedenit şi capitala ţării.
Pe de altă parte, se relatează că mişcarea de opoziţie Cealaltă Rusie, condusă de Garry Kasparov, a lansat, miercuri, un site în care vor fi înregistrate persecuţiile ce vizează opoziţia, jurnaliştii şi apărătorii drepturilor omului. Site-ul “Cronici ale persecuţiilor” (http://hroniki.info) va strînge informaţii despre actele de represiune ce vizează militanţii politici ruşi, jurnaliştii şi apărătorii drepturilor omului, potrivit mişcării. “Anul acesta, mulţi dintre ei au fost reprimaţi pentru opiniile politice şi diverse activităţi: au loc crime, bătăi, sînt închişi pentru diverse motive inventate, plasaţi în aziluri psihiatrice, au loc percheziţii ilegale”, potrivit organizatorilor. Cele mai recente episoade publicate de site: un militant din Cealaltă Rusie plasat într-un azil psihiatric, liderul unei mişcări de tineret de opoziţie recrutat cu forţa în armată, un lider al naţional-boşevicilor omorît în bătaie de poliţie.