Mai mulți analiști ruși consideră că președintele rus, Vladimir Putin, nu-şi va pune în practică ameninţările cu trimiterea trupelor ruse la Kiev, Riga, Vilnius, Tallinn, Varşovia şi Bucureşti, dar ele reprezintă un avertisment privind un ”război hibrid” împotriva statelor baltice, vizând divizarea NATO. ”Dacă vreau, în două zile am trupe ruseşti nu doar la Kiev, dar şi în Riga, Vilnius, Tallinn, Varşovia şi Bucureşti”, declarase Putin, citat de ”Suddeutsche Zeitung”. El i-ar fi spus acest lucru omologului său ucrainean, Petro Poroşenko, care a informat ulterior UE. Presa a întrebat Bruxelles-ul, Kievul şi Moscova dacă Putin a proferat într-adevăr această ameninţare, dar acestea au refuzat să confirme sau infirme.

Preşedintele SUA a promis recent la Tallinn şi Varşovia că un atac rus va declanşa Articolul 5 privind apărarea colectivă a NATO. Însă Articolul 5 nu a fost testat niciodată şi nimeni nu ştie dacă americanii sau francezii sunt dispuşi să moară pentru Estonia sau Polonia într-un război nuclear. Dacă Articolul 5 nu este declanşat, statele baltice sunt de neapărat, din cauza învecinării cu Rusia, apreciază analiştii ruşi.

BUCUREȘTIUL IESE COMPLET DIN DISCUȚIE Perspectivele Bucureştiului şi Varşoviei sunt diferite. ”Bucureştiul iese complet din discuţie. Trupele ruse vor trebui să traverseze un teritoriu atât de uriaş, încât acest lucru este imposibil din punct de vedere tehnic”, afirmă Pavel Baev, fost cercetător la un institut al Ministerului rus al Apărării care face în prezent parte din PRIO, un centru de reflecţie de la Oslo. ”Trebuie să efectuezi o amerizare la scară largă pentru a ajunge la Bucureşti, iar Rusia nu are capabilitatea să facă acest lucru”, adaugă Igor Sutiaghin, un fost membru al Academiei Ruse pentru Ştiinţe din Moscova, arestat pentru spionaj, care a ajuns în Marea Britanie în 2010, în urma unui schimb de spioni, iar în prezent lucrează pentru Rusi, un centru de reflecţie de la Londra. În opinia sa, Varşovia este mai vulnerabilă. Tancurile şi infanteria ruseşti ar putea ataca Polonia din Belarus, sistemele rusești de rachete de tip Iskander pot lovi oraşele poloneze din Kaliningrad, iar Moscova îşi poate paraşuta membri ai forţelor speciale în capitala poloneză. Însă avioanele şi trupele terestre ruseşti ar opera departe de bazele lor şi ar întâmpina dificultăţi în reaprovizionarea cu combustibil şi privind rutele pentru furnituri.

ȘI KIEVUL IMPLICĂ RISCURI Kievul este însă la îndemână, apreciază cei doi analişti. Dar invazia Crimeei şi a estului Ucrainei de către Rusia a lăsat un gust atât de amar încât aceasta va fi întâmpinată de o rezistenţă populară susţinută, este de părere Baev. De asemenea, dacă Obama îşi va respecta promisiunea, ameninţarea lui Putin este şi mai puţin credibilă, notează el. Pe de altă parte, avioanele NATO pot provoca pagube grave în momentul în care forţele ruse ar încălca un teritoriu apărat de Articolul 5, iar în lipsa superiorităţii aeriene nu au nicio şansă, apreciază Sutiaghin. ”Raportul între forţele terestre ale NATO în Europa şi forţele ruse este de patru la unu, dacă numărăm şi trupele asiatice ale Rusiei. Dacă nu le punem la socoteală, raportul este de şapte la unu”, a subliniat Sutiaghin. Totodată, Rusia nu are apărare în faţa armelor NATO cu rază lungă de acţiune şi de înaltă precizie, ca de exemplu rachete de croazieră convenţionale, subliniază Baev. Pe de altă parte, Putin ar putea să creadă că NATO nu va riposta atacând ţinte de pe teritoriul rusesc, însă nu poate fi sigur, adaugă Sutiaghin.

O escaladare nucleară este departe de a fi concepută. Există tabuuri stabilite de mult timp şi sunt susceptibile să fie respectate, indiferent de cât de nebun poate fi un lider, este de părere Baev, deşi unii analişti militari se gândesc la acest lucru. În opinia sa, armament nuclear - torpile şi rachete antinave - ar putea fi eventual folosit pe mare, unde nu pot fi provocate pagube colaterale. De asemenea, teoretic, există posibilitatea ca Moscova să folosească armament nuclear tactic, pentru a egala forţa armatelor NATO.