Liderul de la Kremlin a emis un decret care le permite străinilor să se înroleze în armata rusă pentru cel puţin cinci ani, însă experţii de la Moscova susţin că această dispoziţie nu are legătură cu criza din Ucraina. Singura condiţie impusă cetăţenilor străini care vor să se înroleze este să vorbească limba rusă, prin urmare sunt aşteptaţi mulţi recruţi din fostele republici sovietice din Asia Centrală. Voluntari străini, inclusiv ruşi, luptă deja în Ucraina, însă oficialii de la Moscova dezmint că Rusia trimite trupe în această ţară. Guvernul de la Kiev şi Occidentul afirmă că Rusia a trimis arme grele şi trupe antrenate pentru a ajuta separatiştii din estul Ucrainei.

Decretul face parte din demersurile făcute în vederea profesionalizării forţelor armate ruse, afirmă analistul militar al BBC, dar are implicaţii diplomatice pentru relaţiile Moscovei cu fostele republici sovietice. Experţii militari ruși Pavel Felghengauer şi Aleksander Golţ au declarat pentru BBC că noul decret va legaliza o situaţie care există deja de câţiva ani în zonele în care trupele ruse sunt mobilizate dincolo de graniţele ţării. Acesta va uşura misiunea forţelor ruse de a recruta localnici în Asia Centrală, Caucaz şi Transnistria, explică ei. „Anterior li se cerea să aibă cetăţenie rusă sau un document care să le ofere drepturi cetăţeneşti, dar acum se pot înrola şi fără să aibă cetăţenie rusă”, a explicat Pavel Felghengauer. Armata rusă numără deja 300 de străini. Felghengauer susţine însă că Rusia nu intenţionează să creeze o legiune străină de tip francez. Pentru cei mai mulţi însă, salariul lunar de 30.000 de ruble, circa 400 de euro, ar putea reprezenta un impuls pentru a se alătura armatei ruse, la fel ca şi perspectiva obţinerii cetăţeniei ruse.

Președintele Putin se confruntă cu o mișcare de contestare tot mai mare în țară. Sancțiunile impuse împotriva Rusiei care au devalorizat rubla îi aduc cele mai multe critici. Deși oficialii de la Moscova nu sunt deloc îngăduitori cu cei care îndrăznesc să critice, opozanții nu se potolesc și pace. De exemplu, Aleksei Navalnîi şi-a tăiat brăţara electronică de supraveghere în semn de protest faţă de arestul său la domiciliu şi a postat o fotografie cu aceasta pe blogul său. Aleksei Navalnîi se află în arest la domiciliu din februarie 2014. „Nu intenţionez să călătoresc nicăieri, tot ce am nevoie în termeni de mişcare este să pot merge de acasă la serviciu şi înapoi şi să îmi petrec timpul liber cu familia”, se poate citi în comentariul postat de el pe blog. Acesta a afirmat, de asemenea, că este singura persoană din istoria judiciară rusă care rămâne în arest la domiciliu după ce a fost condamnată. Aleksei Navalnîi a explicat, de asemenea, că a depus ceva efort pentru a îndepărta brăţara, folosind în acest scop foarfece de bucătărie. Și a conchis că Articolul 107 (din Codul Penal) spune clar că astfel de măsuri restrictive (arestul la domiciliu) se aplică doar persoanelor care sunt suspecte sau care au fost inculpate.

Aleksei Navalnîi a fost condamnat la trei ani şi jumătate de închisoare cu suspendare, la 30 decembrie 2014. Condamnarea a fost prelungită cu o lună după ce susţinătorii săi şi-au anunţat intenţia de a organiza un marş de protest de amploare în ianuarie.