Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a exprimat preocupare în legătură cu numărul din ce în ce mai mare al victimelor civile din Ucraina, anunţă Kremlinul. Vladimir Putin a făcut aceste declaraţii în cursul convorbirii pe care a avut-o ieri cu preşedintele Franţei, François Hollande, şi cu Angela Merkel, cancelarul Germaniei. Hollande şi Merkel i-au cerut preşedintelui Rusiei să îi convingă pe separatiştii pro-ruşi din estul Ucrainei să participe la negocieri cu administraţia pro-occidentală de la Kiev.

Nouă grăniceri ucraineni au fost răniţi într-un bombardament cu mortiere declanşat ieri de rebelii pro-ruşi asupra postului de frontieră de la Doljanskii, asupra căruia armata ucraineană a preluat controlul, marţi, au anunţat forţele de protecţie a frontierei. Tirurile, care au durat o jumătate de oră, ieri dimineaţă, au fost efectuate de pe teritoriul rusesc, din apropiere de postul de frontieră Novoşahtinsk, acuză grănicerii. ”În acest fel, mercenarii caută să-i discrediteze pe militarii ucraineni şi să preia din nou controlul asupra postului de frontieră pe care l-au pierdut marţi, dar şi asupra unui segment al frontierei de stat”, se arată într-un document emis de grănicerii ucraineni. Potrivit Kievului, insurgenţii sunt susţinuţi de mercenari recrutaţi în Rusia. Jurnalişti AFP care au fost miercuri la postul Doljanskii au văzut la faţa locului urmele lăsate de bătălia dură purtată de armată pentru preluarea controlului asupra postului de la rebeli. Două clădiri au devenit un morman de fiare contorsionate şi de mobilier calcinat. Preluarea controlului asupra frontierei ruso-ucrainene, din care unele segmente se află pe mâna insurgenţilor pro-ruşi, este unul dintre principalele obiective ale operaţiunii antiteroriste relansate de Kiev după expirarea unui armistiţiu.

Valerii Gheletei, un fost şef al serviciului pentru protecţia personalităţilor publice, a devenit, ieri, ministru al Apărării, după ce Parlamentul ucrainean a aprobat desemnarea acestuia în funcţie, la propunerea preşedintelui Petro Poroşenko. Parlamentul a aprobat şi nominalizarea altui militar de carieră, generalul Viktor Mujenko, format în fosta URSS şi care s-a aflat la post în Irak, în perioada 2003-2004, la conducerea Statului Major.

BOMBE AMERICANE LA LUGANSK Armata ucraineană a folosit, la Lugansk, bombe produse în SUA, a declarat purtătorul de cuvânt al republicii autoproclamate Lugansk, Vladimir Inogorodski, citat de Russia Today. Potrivit lui Inogorodski, insurgenţii au observat în repetate rânduri că avioanele de tip Su-25 ale armatei ucrainene sunt adaptate pentru lansarea bombelor similare celor pe care le are NATO. ”Incendiul provocat de aceste bombe în unele clădiri nu putea fi stins un timp îndelungat şi, iniţial, nu puteam înţelege de ce. Când la faţa locului au sosit specialişti, ei au descoperit că au fost utilizate bombe produse de SUA”, a declarat purtătorul de cuvânt, în contextul în care Kievul şi occidentalii acuză Moscova că furnizează armament insurgenţilor. Generalul american Philip Breedlove, comandant suprem al forţelor NATO (SACEUR), a declarat că separatiştii pro-ruşi au utilizat, probabil, arme furnizate de Moscova pentru doborârea unui avion militar ucrainean la mijlocul lui iunie, incident soldat cu 49 de morţi.

JURNALIŞTI ELIBERAŢI Doi jurnalişti ucraineni ai postului de televiziune Hromadske TV, răpiţi luni de insurgenţi pro-ruşi, au fost eliberaţi miercuri, a anunţat acest post de televiziune. Jurnalista Anastasia Stanko şi cameramanul Ilia Bezkaravainîi nu au fost trataţi cu violenţă de către insurgenţi. Presa locală îl citează pe liderul "republicii populare Lugansk" proclamate de separatişti, Valeri Bolotov, care a anunţat că i-a eliberat pe jurnalişti la solicitarea celor trei mari posturi de televiziune ruse: Pervîi Kanal, NTV şi VGTRK. Anterior, presa a relatat că Bolotov i-a acuzat pe jurnaliştii răpiţi că ar fi implicaţi în activităţi de spionaj în favoarea autorităţilor de la Kiev.

DECLARAŢII GRATUITE Preşedintele belarus, Aleksandr Lukaşenko, l-a asigurat, miercuri, pe omologul său rus, Vladimir Putin, că Minskul este pregătit să se apere alături de Moscova, la fel ca în trecut. Cei doi preşedinţi au inaugurat miercuri, la Minsk, muzeul consacrat celui de-al Doilea Război Mondial, în ajunul aniversării a 70 de ani de la eliberarea Belarusului, care făcea parte din fosta Uniune Sovietică. ”Statele din Vest ar fi trebuit să aprecieze contribuţia popoarelor noastre la victorie, însă, în loc de aceasta, asistăm la un dictat arogant al sancţiunilor”, a adăugat Lukaşenko. Belarusul, foarte dependent se subvenţiile Rusiei pentru economia sa, s-a aliat, în mai, cu marele vecin în cadrul Uniunii Economice Eurasiatice, din care face parte şi Kazahstanul şi care are scopul să consolideze integrarea acestui bloc.