După luni în care a negat orice implicare a Rusiei în conflictul din Ucraina, liderul de la Kremlin și-a schimbat radical abordarea acestui subiect. Ieri, președintele Vladimir Putin a evocat, în premieră absolută, ”abordarea subiectului creării unui stat în discuţiile privind încheierea conflictului din estul Ucrainei”. Este vorba despre un altfel de statut pentru regiunile din Ucraina unde se confruntă forţele ucrainene şi rebelii pro-ruşi. ”Trebuie să începem imediat discuţii substanţiale privind organizarea politică a societăţii şi crearea unui stat pentru sud-estul Ucrainei, pentru a proteja interesele legitime ale persoanelor care trăiesc acolo”, a declarat preşedintele Putin în cadrul unei emisiuni televizate, citat de Russia Today.

Până în prezent, Rusia a cerut doar ca regiunile orientale din Ucraina, majoritar rusofone, să beneficieze de mai multă autonomie, într-un sistem federal mai puţin centralizat. Acesta este un nou element în limbajul liderului de la Kremlin, care a salutat deja, vineri, succesele separatiştilor, într-un mesaj destinat ”insurgenţilor din Novorosia, Noua Rusie”, cuvânt pe care l-a folosit după anexarea Crimeei, în martie, pentru a desemna mai multe regiuni rusofone din estul şi sudul Ucrainei. Purtătorul său de cuvânt, Dmitri Peskov, a nuanţat afirmaţiile sale, apreciind că ”nu este vorba despre acordarea unui statut de stat regiunilor rebele, ci despre faptul că Ucraina ar trebui să ia în calcul interesele Novorosiei”.

INVITAȚIE LA NEGOCIERI Putin a reacţionat după ce UE i-a dat termen o săptămână să se aşeze la masa negocierilor cu omologul său ucrainean. Președintele rus a cerut Kievului să se aşeze la masa tratativelor. Potrivit Russia Today, Putin a contactat administraţia de la Kiev, pentru a stabili detalii privind discuţiile. Totuşi, liderul de la Kremlin a declarat că este imposibil de spus când se va termina criza din Ucraina, pentru că totul depinde de voinţa politică a liderilor de la Kiev. Vladimir Putin nu a evocat problema ameninţării cu sancţiuni formulate de occidentali, care acuză Rusia de implicare militară în Ucraina. Reuniţi sâmbătă la Bruxelles, liderii UE au dat un termen de o săptămână Rusiei să înceteze acţiunile în Ucraina, în caz contrar urmând să adopte noi sancţiuni. Liderul de la Kremlin a apreciat însă că occidentalii sunt responsabili pentru criza ucraineană, deoarece au susţinut mişcarea de protest care a condus, în februarie, la ”lovitura de stat împotriva preşedintelui pro-rus Viktor Ianukovici”, fără a se gândi că va urma un conflict. ”Ei ar fi trebuit să ştie că Rusia nu putea rămâne deoparte când oameni sunt împuşcaţi”, a afirmat Putin, precizând că vorbeşte ”nu în numele statului rus, ci al poporului rus”.

RUSIA, ÎN RĂZBOI CONTRA EUROPEI ”Rusia este, practic, în război contra Europei”, a afirmat, sâmbătă, preşedinta lituaniană, Dalia Grybauskaite, făcând apel la europeni să trimită material militar Ucrainei. Ea a criticat sancţiunile adoptate de europeni împotriva Moscovei, considerate prea generale şi nu prea punctuale, şi a denunţat din nou faptul că aceste măsuri nu se aplică contractelor de armament existente. Autorităţile de la Kiev au cerut, joi, statelor occidentale un ajutor militar de anvergură în contextul intrării trupelor ruse în estul separatist, generând temeri privind un război deschis între Rusia şi Ucraina.

ACUZAȚII GRAVE Tancuri ruseşti au atacat oraşul Novosvitlivka, din apropiere de Lugansk, distrugând toate casele, şi au determinat forţele ucrainene să se retragă, a declarat, sâmbătă, preşedintele ucrainean, Petro Poroşenko. El a adăugat, în cadrul unei conferinţe de presă la Bruxelles, înaintea summitului şefilor de state şi guverne din UE, că în prezent sunt sute de tancuri şi mii de militari străini în Ucraina. La rândul său, Ministerul Apărării de la Kiev a precizat că ”agresiunea militară directă împotriva estului Ucrainei continuă”.

Două nave ale Pazei de Coastă ucrainene au fost ţinta unor tiruri de armă, ieri, în apropierea portului strategic ucrainean Mariupol din regiunea separatistă Doneţk, a anunţat un purtător de cuvânt al Pazei de Coastă, fără a putea oferi detalii despre originea tirurilor şi eventuale victime.

Clădirea principală de la baza de pregătire a echipei lui Mircea Lucescu, Şahtior Doneţk, a fost distrusă de două obuze de artilerie, a declarat directorul general al grupării ucrainene, Serghei Palkin, conform agenţiei Itar-Tass. ”Din fericire, nimeni nu a fost rănit. Însă baza este distrusă. Nu am idee ce va urma. În primul rând, războiul trebuie să se termine”, a spus Palkin. Potrivit site-ului oficial al clubului din Doneţk, obuzele de artilerie au lovit, în noaptea de vineri spre sâmbătă, clădirea în care, înainte de începerea conflictului din regiune, jucătorii lui Lucescu stăteau în cantonament. În urmă cu o săptămână, şi la stadionul „Donbass“ al echipei Şahtior au avut loc două explozii puternice, înregistrându-se pagube semnificative. În prezent, echipa Şahtior este cazată şi se antrenează la Kiev, jucând meciurile de pe teren propriu la Lvov.

PRIZONIERI ELIBERAȚI Moscova a anunţat sâmbătă că doi gardieni de la ambasada Rusiei din Kiev, care au fost reţinuţi joi de autorităţile ucrainene, sub suspiciunea că deţineau grenade, au fost eliberaţi şi s-au întors în Rusia. Ministerul a adăugat că angajaţii, inclusiv garda personală a ambasadorului rus în Ucraina, au fost reţinuţi în pofida faptului că aveau paşapoarte diplomatice. Moscova a calificat acest incident drept o provocare şi a cerut eliberarea angajaţilor. De asemenea, zece paraşutişti ruşi capturaţi în Ucraina, în urmă cu o săptămână, s-au întors ieri în ţara lor, relatează presa rusă. Rusia a eliberat în schimb 63 de soldaţi ucraineni care au intrat pe teritoriul său, miercuri, fugind de luptele care se intensifică în estul Ucrainei. Ucraina a anunţat lunea trecută că a capturat zece paraşutişti ruşi care, potrivit Moscovei, au trecut din greşeală frontiera, în cursul unei misiuni de patrulare. Doi paraşutişti ai aceleiaşi unităţi au fost ucişi şi alţi zece răniţi, în cursul unui atac al forţelor ucrainene, a precizat postul de televiziune rus NTV. Capturarea paraşutiştilor şi informaţiile despre funeralii secrete în apropierea unor baze militare ruse au sporit suspiciunile privind implicarea soldaţilor ruşi în contraofensiva rebelilor separatişti din Ucraina. Rusia a continuat să dezmintă orice implicare militară în estul Ucrainei, unde NATO a acuzat-o joi că a trimis peste 1.000 de soldaţi şi că a mobilizat alţi 20.000 în apropiere de frontieră.

REUNIUNE A GRUPULUI DE CONTACT Grupul de Contact privind criza din Ucraina se reunește astăzi, la Minsk, a anunțat, sâmbătă, Ministerul de Externe din Belarus, pe fondul denunțării de către occidentali şi autorităţile de la Kiev a unei agravări a conflictului. Reprezentanții Ucrainei, Rusiei şi Organizației pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) vor participa la discuții. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, şi omologul său francez, Laurent Fabius, au subliniat, în cursul unei convorbiri telefonice, sâmbătă seară, ”rolul important al viitoarelor reuniuni în cadrul Grupului de Contact”. Cu puțin timp mai devreme, preşedintele rus şi preşedintele belarus, Aleksandr Lukaşenko, au precizat că aceste consultări ale Grupului de Contact ar trebui să includă reprezentanți ai autorităților de la Kiev, ai regiunilor din sud-est, ai OSCE şi ai Rusiei. Unul sau mai mulți reprezentanți ai separatiştilor vor fi prezenți la această reuniune, a anunțat Andrei Purghin, vicepremierul Republicii Populare Donețk, proclamată unilateral de insurgenți. Moscova a solicitat în mai multe rânduri ca separatiştii care se luptă cu forțele loiale Kievului în estul Ucrainei să poată participa la discuțiile privind soluționarea crizei. Însă liderii ucraineni sunt reticenți față de ideea de a se aşeza la masa de negocieri în prezența lor, pe care o consideră nelegitimă.

Rebelii pro-ruşi au început o vastă contraofensivă împotriva forțelor guvernamentale, iar NATO a îndemnat Moscova să înceteze acțiunile militare ilegale în Ucraina. Kievul, Alianța Nord-Atlantică şi principalele puteri occidentale acuză Rusia că a trimis trupe regulate să lupte alături de separatişti. Moscova respinge aceste acuzații şi dezminte categoric că ar avea trupe în Ucraina.

FORȚĂ NATO Marea Britanie şi alte şase state vor crea o forţă comună formată din cel puţin 10.000 de membri, ce va include unităţi aeriene şi navale, precum şi trupe la sol, pentru a consolida capacitatea NATO în faţa agresiunii Rusiei din Ucraina, informează ”Financial Times”. Scopul este formarea unei forţe pregătite pentru mobilizare rapidă şi pentru exerciţii frecvente. Oficialii implicaţi în crearea ei au afirmat că această forţă va avea capacitatea de a creşte semnificativ. Noua forţă va include unităţi aeriene şi navale, precum şi trupe la sol, va fi condusă de comandanţi britanici, iar celelalte state vor contribui cu trupe şi unităţi specializate. Statele implicate în prezent sunt Marea Britanie, Danemarca, Letonia, Estonia, Lituania, Norvegia şi Olanda. Canada şi-a exprimat de asemenea interesul de a participa. Anunţul privind crearea forţei va fi făcut săptămâna aceasta, de premierul britanic, David Cameron, în calitatea sa de gazdă a summitului NATO din Ţara Galilor.

Invazia rusă din Crimeea şi intervenţia armată din Ucraina au determinat NATO să caute reacţii politice robuste pentru a contracara noi agresiuni din partea Moscovei. Alianţa a evitat să mobilizeze trupe permanente în estul Europei, dar s-a angajat să efectueze exerciţii militare semnificative şi să dezvolte forţe de reacţie mai flexibile şi mai rapide. Deşi detaliile noii forţe conduse de Marea Britanie urmează să fie stabilite, aceasta va fi implicată probabil, în mod regulat, în exerciţii semnificative în Europa şi în alte părţi, potrivit unui ofiţer militar de rang înalt. Analiştii apreciază că aceste măsuri vor trimite un mesaj esenţial Kremlinului. ”Trebuie să punem capăt ideii unor zone diferite de securitate în Europa”, a declarat Jonathan Eyal, director internațional la Royal United Services Institute din Londra.