Direcţia pentru Mediu şi Integrare Europeană (DMIE) din cadrul Primăriei Constanţa a organizat, ieri, o dezbatere publică în cadrul căreia a fost prezentat şi argumentat raportul de mediu pentru Planul Urbanistic Zonal „Campus Universitar” (PUZ). Directorul DMIE, Ani Merlă, a afirmat încă din start că, în elaborarea PUZ, a fost nevoie de respectarea mai multor legi de mediu, avînd în vedere faptul că în zonă se află puţurile de apă Cişmea 1 (A, B şi C), din care este livrată apa potabilă pentru municipiul Constanţa şi litoralul românesc. Fiind o zonă strategică, întregul PUZ a fost realizat sub auspiciile unei maxime severităţi din punctul de vedere al protecţiei mediului. Planul urbanistic stipulează genul de activităţi care pot fi întreprinse în zonă, trasează regulile de urbanism pentru organizarea viitoare a aglomerării urbane din zonă, iar restricţiile impuse prin PUZ vor fi respectate de toţi investitorii din zonă. „Este o zonă foarte sensibilă, cu surse de apă importante. În elaborarea PUZ-ului, s-a ţinut cont de toată legislaţia, fapt pentru care în zonă nu vor fi permise decît trei tipuri de activităţi: învăţămînt pe raza Campusului universitar, agrement şi pregătirea cadrelor marinei civile în bazele nautice de pe marginea lacului şi au fost prevăzute zone de locuit cu mic comerţ. După cum se observă, toate aceste activităţi sînt foarte prietenoase cu mediul”, a declarat Ani Merlă.

Arhitectul care a realizat PUZ-ul la cererea Primăriei Constanţa, Abdişa Abdişa a imaginat un plan care va proteja toate puţurile de apă din zonă. Campusul Universitar va reprezenta principala „sursă de oxigen” a zonei, fiind tapetată cu spaţii verzi şi arbuşti de înălţimi mici şi medii. De cealaltă parte, zona dintre campus şi intersecţia bulevardelor Aurel Vlaicu şi Tomis, împînzită acum de grădini agricole ad-hoc, va fi transformată în cartier de locuinţe. Latura dinspre Aurel Vlaicu a cartierului va fi mărginită de imobile cu regim de înălţime p+1 sau p+2, proprietarii acestor clădiri fiind obligaţi să amenajeze la parter spaţii publice (magazine, unităţi de alimentaţie publică). „Dorim să se contureze o zonă care să genereze trafic pietonal, nu doar să postăm un cartier izolat de locuinţe”, a declarat arhitectul în cadrul dezbaterii publice. La rîndul său, ing. Viorel Costache, care a elaborat raportul de mediu, a subliniat că s-a ţinut cont de modul în care vor fi afectaţi toţi cei cinci factori de mediu. Datorită interzicerii oricărei activităţi industriale în zonă şi a regulilor stricte privind construcţiile, indicele stării de poluare estimat pentru viitoarea zonă Campus se situează la cota 1,45 pe o scară de la 1 la 6, în care 1 reprezintă poluare nulă, iar 6, mediu impropriu florei şi faunei. Pentru protecţia resurselor de apă s-au impus, prin proiectul de PUZ, măsuri stricte, care trebuie luate atît la construirea viitoarelor imobile cît şi la exploatarea lor. Atît reprezentanţii Gărzii de Mediu, cît şi cei ai societăţii civile au fost de acord cu planul urbanistic, cu solicitarea ca pentru fiecare construcţie să se realizeze un studiu de impact asupra mediului. În PUZ este prevăzută şi realizarea unui pasaj rutier la intersecţia bulevardului Aurel Vlaicu cu strada Baba Novac, pentru fluidizarea circulaţiei auto. „Sperăm ca această zonă să devină ceea ce ne dorim cu toţii, o zonă urbană interesantă, cu potenţial turistic”, a declarat Ani Merlă la finalul dezbaterii publice.