R. Moldova a aniversat, ieri, 18 ani de la adoptarea Declaraţiei de Independenţă, suita de evenimente organizate cu această ocazie începînd în cursul dimineţii, cu o depunere de flori la Monumentul lui Ştefan cel Mare de la Chişinău. Preşedintele Vladimir Voronin, însoţit de premierul Zinaida Greceanîi, deputaţi, membri ai Guvernului, diplomaţi şi cîteva zeci de locuitori şi oaspeţi ai Chişinăului, au depus coroane de flori la monumentul voievodului, după care coloana oficială s-a deplasat la Complexul Memorial Eternitate. Evenimente similare au avut loc, ieri dimineaţă, în toate centrele raionale ale ţării, ziua începînd cu slujbe religioase în locaşurile sfinte din R. Moldova. Ziua Independenţei nu a fost însă lipsită de incidente. Astfel, discursurile rostite în faţa monumentului lui Ştefan cel Mare au fost deranjate de un zgomot puternic venit din Piaţa Marii Adunări Naţionale, unde Guvernul defăşura un miting. Liderii politici, dar şi oamenii de cultură au acuzat guvernarea comunistă că, în loc să acorde atenţie Zilei Independenţei, aceasta o ignoră şi împiedică organizarea manifestărilor dedicate independenţei, limbii şi culturii române. R. Moldova şi-a proclamat independenţa de fosta Uniune Sovietică la data de 27 august 1991.

Sărbătorirea Zilei Independenţei la Chişinău a avut loc, în acest an, în condiţii mai modeste decît anii trecuţi, criza financiară punîndu-şi amprenta şi asupra recepţiei oferite joi seara de autorităţile centrale. Cheltuielile pentru recepţie vor fi acoperite din banii pentru întreţinerea Aparatului Guvernului, în timp ce în alţi ani, finanţarea venea din fondul de rezervă al Guvernului. Dar, în 2009, banii din acest fond au fost deja cheltuiţi. Şi recepţiile găzduite de misiunile diplomatice ale R. Moldova în străinătate vor fi mai modeste, fiind organizate fără finanţare suplimentară de la Guvern, ci doar din contul mijloacelor bugetare alocate acestor misiuni. Un alt aspect inedit este că R. Moldova a ajuns ”la majorat” fără originalul Declaraţiei de Independenţă de la 27 august 1991, semnată uninominal de către cei 270 de deputaţi de diferite naţionalităţi. Documentul a ars în ziua de 7 aprilie, cînd în urma violenţelor postelectorale a fost incendiată clădirea Parlamentului de la Chişinău. Deşi arhivele păstrează copii, distrugerea Declaraţiei de Independenţă reprezintă întreruperea procesului istoric, pentru că tocmai acest act a stat la baza mai multor documente de stat, precum Constituţia R. Moldova, susţin deputaţii din primul parlament moldovean, reuniţi în Asociaţia Parlamentul-90.