NOI PROVOCĂRI La maternităţile din Chişinău au venit pe lume, sâmbătă, până la ora 18, 20 de bebeluşi, exact câţi ani sărbătoreşte R. Moldova. Toţi copiii s-au născut sănătoşi, iar mămicile declară că le doresc copiilor lor un viitor frumos. Pe 27 august, R. Moldova a marcat 20 de ani de la proclamarea independenţei, însă fastul oficial nu a reuşit să îndepărteze din sufletul multor moldoveni sentimentul că nu fac parte dintr-un stat cu adevărat împlinit.

Pe 27 august 1991, în plină fervoare a puciului eşuat de la Moscova, Parlamentul de la Chişinău a aprobat Declaraţia de Independenţă, prin care R. Moldova a fost proclamată stat suveran şi independent. Era cea de-a şaptea republică sovietică ce se despărţea de regimul de la Moscova. În decembrie acelaşi an, R. Moldova a aderat la Comunitatea Statelor Independente, alături de majoritatea fostelor republici sovietice. Trei luni mai târziu, obţinea recunoaşterea oficială ca stat independent la Naţiunile Unite. Imediat după proclamarea independenţei, a apărut o mişcare ce sprijinea reunificarea cu România, dar un referendum desfăşurat în martie 1994 a arătat că marea majoritate a cetăţenilor preferă independenţa. Mişcarea de eliberare naţională luase avânt în 1989, când, tot la un 27 august, peste 750.000 de cetăţeni moldoveni s-au adunat în centrul capitalei pentru a cere Sovietului Suprem al RSS Moldoveneşti oficializarea limbii române şi trecerea la alfabetul latin. Pe 27 august 1991, aproape 800.000 de reprezentanţi ai tuturor raioanelor şi oraşelor ţării s-au adunat în centrul Chişinăului şi au cerut deputaţilor poporului adoptarea Declaraţiei de Independenţă. Ironie a sorţii, originalul Declaraţiei de Independenţă a ars în timpul evenimentelor din primăvara anului 2009, când Revoluţia Twitter de la Chişinău a pus capăt celor opt ani de regim comunist şi a deschis ţării porţile către Europa. Independenţa a adus însă şi războiul de pe Nistru din 1992, soldat cu peste 1.000 de victime, şi chiar şi după 20 de ani nu s-a reuşit soluţionarea conflictul transnistrean. În prezent, R. Moldova se află însă în faţa unei alte provocări: alegerea şefului statului, care întârzie de doi ani.

ÎN PAS EUROPEAN Pregătirile la Chişinău au fost intense. Vineri, muncitorii de la Spaţii Verzi au spălat monumentele-simbol ale capitalei, statuia lui Ştefan cel Mare şi Arcul de Triumf, şi au alungat viespile din Piaţa Marii Adunări Naţionale, atrase de un târg al mierii desfăşurat acolo. Ziua a început cu depuneri de flori la monumentul lui Ştefan cel Mare, după care a avut loc o paradă militară, la care, pentru prima dată, a participat şi tehnica blindată şi de luptă din dotarea armatei. Pentru prima dată, militarii au mers în pas de defilare european. Până acum, Armata Naţională a folosit pasul de defilare moştenit de la armata sovietică.

Preşedintele interimar al R. Moldova, Marian Lupu, şi premierul Vlad Filat au depus flori la monumentul domnitorului Ştefan cel Mare şi Sfânt. Au urmat primul şef al statului independent, Mircea Snegur, fostul preşedinte Petru Lucinschi şi fostul preşedinte interimar Mihai Ghimpu. A mai depus flori actuala conducere a Parlamentului, membrii Guvernului, mitropolitul Moldovei Vladimir, ambasadori şi membri ai partidelor aflate la guvernare. Şi primii deputaţi ai ţării, Asociaţia Parlamentul \'90, au depus flori la Monumentul domnitorului în timp ce răsuna imnul R. Moldova. Grupul parlamentar al PCRM în frunte cu liderul său, fostul preşedinte Vladimir Voronin, a aşteptat la coadă să depună flori după ce a trecut mai întâi Alianţa pentru Integrare Europeană.

Pe parcursul întregii zile, în Piaţa Marii Adunări Naţionale, în toate sectoarele Chişinăului, dar şi în centrele raionale şi localităţile ţării au avut loc manifestări culturale, concerte, expoziţii şi spectacole. Seara, în centrul capitalei a avut loc un spectacol de muzică şi totul a culminat cu un foc de artificii. Un alt punct de atracţie al zilei a fost expunerea, la Muzeul de Istorie, a Steagului liturgic al lui Ştefan cel Mare, adus la Chişinău de la Bucureşti cu un avion militar.