R. Moldova a marcat, ieri, Ziua Limbii Române, în timp ce societatea moldovenească este în continuare divizată, din 1989, când a revenit la scrierea latină şi limba română, între cei care afirmă că vorbesc română şi cei care susţin că vorbesc moldoveneşte. Marea Adunare Naţională de la Chişinău constrângea, cu 21 de ani în urmă, Sovietul Suprem al fostei Republici Sovietice Socialiste Moldova să modifice Costituţia, la 27 august. Prin introducerea articolului 70, limba română devenea limbă de stat. Noua Constituţie intra în vigoare patru zile mai târziu. Astfel, moldovenii reveneau la scrierea cu alfabetul latin şi vorbirea limbii române. Ulterior au fost editate noi manuale de limbă şi literatură, despre care anterior se vorbea în şoaptă. Cinci ani mai târziu, în 1994, limba oficială a R. Moldova devenea subiect de dispută. Partidul Democrat Agrar, promotor al ideii moldovenismului, a modificat numele limbii. Limba moldoveană devenea, astfel, limbă de stat. În pofida faptului că denumirea limbii este, în continuare, un subiect de dispută, faptul că ceea ce s-a petrecut în 1989 a pus bazele unui stat independent, R. Moldova, este de necontestat.