R. Moldova nu va alege direcţia unificării cu România, după alegerile legislative de miercuri, consideră vicepreşedintele Comisiei pentru problemele CSI din Duma de Stat a Rusiei, Konstantin Zatulin, citat de publicaţia ”Komsomolskaia Pravda”, în ediţia de vineri. ”R. Moldova, în mod evident, este în pericol. Situaţia politică din ţară este incertă. Economia ei şchiopătează de ambele picioare. Soluţionarea conflictului dintre Chişinău şi Tiraspol, de asemenea, nu este mai aproape. Da, în Republica Moldova există forţe care se exprimă în favoarea reunificării cu România. Însă, deocamdată, aceste forţe nu sînt majoritare. Doar electoratul liberalilor şi al liberal-democraţilor formează grosul lobby-ului pro-românesc. Pe liderul Alianţei Moldova Noastră, Serafim Urechean, nu l-aş include în această categorie. Nici liderul Partidului Democrat, Marian Lupu, nu se uită în direcţia României. Mă îndoiesc că viitoarea alianţă va reuşi să împartă puterea. Aceasta nu poate să aleagă preşedintele şi, respectiv, să numească premierul. Cel mult, alianţa va reuşi să desemneze preşedintelui Parlamentului. Aşa că nu vă panicaţi, R. Moldova nu va pleca în România!”, explică Zatulin. Acesta crede că ”adevărata problemă este dacă vor reuşi comuniştii şi democraţii să se înţeleagă. Aici apare problema personală a lui Vladimir Voronin, întrucît este greu să te înţelegi cu el”.

La rîndul său, preşedintele PE, Jerzy Buzek, a îndemnat R. Moldova să continue reformele democratice şi să faciliteze restabilirea încrederii între forţele politice, subliniind că scrutinul parlamentar a îndeplinit, în general, multe din standardele internaţionale. Şeful delegaţiei PE care a monitorizat alegerile din R. Moldova, Marian-Jean Marinescu, a arătat că ”din punct de vedere tehnic, se poate vorbi despre o îmbunătăţire, însă campania electorală, în comparaţie cu cea din luna aprilie, a fost inferioară. Acest lucru este foarte regretabil. Rămîn în continuare o serie de motive de îngrijorare. Majoritatea posturilor de televiziune nu au prezentat activităţile electorale în mod imparţial şi echilibrat”.

Partidul Comuniştilor din R. Moldova a obţinut 44,7% din voturi, fiind urmat de Partidul Liberal-Democrat (PLDM) cu 16,6%, Partidul Liberal (PL), cu 14,7%, Partidul Democrat (PD) - 12,5% şi Alianţa Moldova Noastră (AMN) - 7,3%, după numărarea tuturor voturilor. Rezultatele au fost anunţate, vineri, de Comisia Electorală Centrală după numărarea tuturor voturilor valabil exprimate.

Marian Lupu anunţă începerea negocierilor cu partidele liberale

Preşedintele PD, Marian Lupu, a anunţat vineri că va începe dialogul cu partidele liberale, pentru a stabili punctele comune, precizînd însă că nu va refuza dialogul nici cu Partidul Comuniştilor. Prezentînd grupul parlamentar al PD, Lupu a declarat că ”obiectivul urmărit de formaţiune este o coaliţie extinsă pentru o guvernare democratică” şi a enumerat condiţiile pe care le consideră necesare pentru a atinge acest obiectiv, între care depolitizarea economiei şi a organismelor publice, reluarea dialogului cu Fondul Monetar Internaţional sau demararea unei anchete internaţionale pentru evenimentele din 7 aprilie.

Întrebat ce crede despre invitaţia adresată liderului PLDM de a vizita Moscova, Lupu a refuzat să răspundă. Referindu-se la CSI, Lupu a declarat că ”există avantaje ale păstrării calităţii de membru în această organizaţie”, în timp ce despre împrumutul de la Rusia, consideră că nu au fost precizate clar condiţiile acestui credit.

Partidul care va bloca alegerea preşedintelui R. Moldova poate fi scos în afara legii de către Curtea Constituţională, afirmă unul dintre autorii Constituţiei, doctorul în drept Boris Negru. Cele cinci formaţiuni politice care au intrat în Parlament – PCRM, PLDM, PL, PDM şi AMN – sînt obligate să discute şi să găsească soluţii pentru a desemna şeful statului, spune Negru. La rîndul său, şeful statului va propune candidatura prim-ministrului după ce va consulta formaţiunile parlamentare, a spus expertul. Pînă la 5 aprilie 2010 nu mai există posibilitatea dizolvării Parlamentului, fiindcă în Constituţie este clar stipulat că alegeri anticipate pot fi desfăşurate o singură dată în an, iar punctul de pornire al acestei perioade este ziua constituirii Parlamentului care a fost dizolvat, deci 5 aprilie 2009, a precizat Boris Negru. Dreptul de a bloca votarea preşedintelui a fost deja folosit în acest an de cele trei partide liberale – PL, PLDM şi AMN, iar această blocare a dus la dizolvarea Parlamentului.

În ceea ce îl priveşte pe Voronin, expertul în drept constituţional afirmă că acesta nu mai este preşedinte de ţară din 8 aprilie. Mandatul şefului statului, potrivit Constituţiei, este de exact patru ani, nicio zi mai mult. Doar în caz de război sau catastrofă, mandatul preşedintelui poate fi prelungit prin lege organică, spune Negru, care consideră că rămînînd în funcţie, Voronin se plasează sub incidenţa Codului Penal.