De legislaturi bune s-a împământenit la nivel instituţional o, să-i spunem, „inamovibilitate a companiilor de stat”. Guvernele trec, partidele vin şi se duc, companiile îşi văd liniştite de treabă fără a se lăsa deranjate din eternul lor cotidian. O dovadă este proaspăta acţiune a Regiei Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS), care a scos la vânzare şase apartamente în zona centrală a Capitalei un nou teren aferent complexului Măgurele şi trei vile din staţiuni montane şi pe litoral. Totul după ce premierul Victor Ponta a cerut reducerea numărului de imobile din patrimoniul Regiei subordonate Executivului, „pentru că Guvernul nu este agenţie imobiliară”. Gestul premierului, cât se poate de firesc, a fost urmat aproape imediat de startul anunţurilor de licitaţie RA-APPS. „Prompt” - o să spuneţi! Abia acum vine însă ciudăţenia. Regia a scos la licitaţie imobilele la EXACT acelaşi preţ ca şi anul trecut, când toate încercările de vânzare s-au soldat cu eşecuri lamentabile. Or, dacă nu le-a vândut anul trecut, RA-APPS nu a găsit de cuviinţă să verifice ce a mers prost. Probabil a fost făcut totul contabiliceşte, fără vreun studiu de piaţă prealabil. Poate preţurile sunt prea mari. Poate clădirile sunt prea deteriorate. Poate ar fi trebuit să întrebe investitorii care anul trecut s-au retras din licitaţii despre motivele care au făcut imobilele să fie neofertante. E lesne de înţeles că scoaterea la licitaţie a imobilelor în aceleaşi condiţii ca şi anul trecut va avea acelaşi rezultat ca şi anul trecut. Clădirile o să rămână în continuare neutilizate, se vor degrada, şi vor fi, anul viitor, scoase din nou la licitaţie, mai bătrâne dar cu un preţ „proaspăt” de doi ani.