Radarul de avertizare timpurie din cadrul controversatului sistem al apărării antirachetă a NATO în Europa este acum operaţional în Turcia, a anunţat purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe de la Ankara. Staţia este amplasată în oraşul Malatya, la circa 640 de kilometri la sud-est de capitala Ankara, şi este gestionată atât de personal american, cât şi turc. Turcia este una dintre cele cinci ţări care au fost de acord să găzduiască elemente ale sistemului american antirachetă, ce urmează ulterior să fie integrat într-un sistem al NATO. Şi Portugalia, Polonia, România şi Spania şi-au dat acordul pentru a participa la proiect. România va găzdui la baza de la Deveselu din judeţul Olt rachete interceptoare, care urmează a fi instalate până în 2015.

NATO a cerut Rusiei să participe la sistem, dar negocierile s-au blocat din cauza pretenţiei oficialilor de la Moscova de a i se da garanţii legale scrise că scutul nu este folosit împotriva propriului sistem de apărare. SUA şi aliaţii europeni au insistat că sistemul vizează ameninţările cu rachete balistice provenind dinspre ţări din Orientul Mijlociu precum Iranul. Regimul de la Teheran, care se învecinează cu Turcia la est, a avut obiecţii publice în privinţa sistemului. Ali Larijani, preşedintele Parlamentului, a repetat că Iranul se opune acestui sistem în timpul unei vizite făcute săptămâna trecută în Turcia.

Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, speră că se va putea ajunge la un acord politic cu Rusia până la summit-ul de la Chicago din această primăvară, când NATO ar urma să declare capacitatea operaţională interimară a sistemului de apărare antirachetă. Însă, Rusia nu numai că se opune sistemului dat a demarat o serie nouă de teste ale forţelor sale balistice strategice vizând punerea sistemelor mobile de rachete în stare de alertă sporită. Exerciţiile implică sisteme mobile Topol (SS-25 Sikle), Topol-M (SS-27 Sickle B) şi Yars (RS-24) staţionate în centrul Rusiei şi în Siberia. Acestea vor exersa patrularea, camuflarea şi procedurile de pregătire a lansării în timpul exerciţiilor defăşurate între 16 ianuarie şi 3 februarie. Forţele balistice strategice ruse intenţionează să desfăşoare peste 100 de exerciţii tactice în prima jumătate a lui 2012. Începând din ianuarie 2012, forţele balistice strategice ruse operează cel puţin 162 de sisteme mobile Topol, 18 Topol-M şi 15 Yars.

Sporirea capacităţilor militare îngrijorează ţările vecine. De exemplu, Lituania nu şi-a ascuns îngrijorarea faţă de desfăşurarea de trupe ruse suplimentare în Kaliningrad. Preşedintele lituanian Dalia Grybauskaite a declarat va aduce în discuţie dosarul scutului antirachetă în Europa şi va coopera mai activ cu NATO. „Şi în viitor, Lituania va participa activ la elaborarea strategiilor NATO şi vom participa în mai la summit-ul Alianţei de la Chicago”, a declarat că Dalia Grybauskaite, subliniind că securitatea militară rămâne o prioritate pentru Lituania. Potrivit preşedintei lituaniene, oficialii de la Moscova îi obligă pe omologii de la Vilnius să participe activ la elaborarea strategiilor NATO pentru a-şi garanta securitatea. Rusia şi NATO au convenit să coopereze în domeniul apărării antirachetă din Europa la summit-ul de la Lisabona, din 2010. Negocierile se află, însă, în impas. La sfârşitul lunii noiembrie, preşedintele rus Dmitri Medvedev a anunţat o serie de măsuri militare şi diplomatice în replică la desfăşurarea de elemente ale scutului antirachetă în Europa.