Particulele radioactive care au ajuns în mare de la centrala nucleară Fukushima din nord-estul Japoniei ar putea dăuna grav ecosistemului Oceanului Pacific şi pot cauza o varietate de mutaţii la generaţiile viitoare de animale. Nivelul de radiaţii din ocean, în apropierea centralei Fukushima, provoacă serioase îngrijorări în rândul ecologiştilor, în contextul în care media a relatat ieri că valoarea iodului radioactiv depăşea în zona din apropierea centralei de 3.355 de ori limita admisă. ”Există posibilitatea unui deznodământ letal în cazul unor organisme vii, dar aceasta provoacă o îngrijorare mai mică decât eventualele consecinţe pentru descendenţii acestora”, apreciază Joseph Rachlin, directorul Laboratorului de Cercetări Marine de pe lângă Lehman College din New York. Principalul pericol pe care îl comportă radiaţiile este că acestea pot modifica codul genetic al animalelor şi astfel pot afecta reproducerea lor. ”Dacă acest lucru se va întâmpla, atunci ne vom confrunta cu o reducere a capacităţii de reproducere a peştilor în zonă, afirmă Rachlin, adăugând că incidentul radioactiv de la Fukushima a coincis cu sezonul în care peştii îşi depun icrele. În acelaşi timp, perioada de înjumătăţire a iodului radioactiv este de opt zile, astfel încât acesta nu va avea timp să provoace daune importante ecosistemului din ocean, dacă fisura prin care particulele radioactive se scurg în apă va fi astupată la timp, mai spune el. Anterior, compania Tepco, operatorul centralei nucleare de la Fukushima, grav avariată în urma cutremurului de 9 grade, urmat de un tsunami, din 11 martie, anunţase că a reuşit să astupe o fisură de 20 de cm în zidul unei fose tehnice din apropierea ţărmului. Unele media nipone au relatat însă că scurgerile de elemente radioactive au continuat.

• Platoul continental s-a deplasat 24 de metri • Platoul continental în zona epicentrului cutremurului produs pe 11 martie s-a deplasat cu 24 de metri, anunţă Paza de Coastă japoneză. Senzorii submarini au arătat că o parte a platoului continental din Oceanul Pacific s-a deplasat pe o distanţă de 24 de metri în direcţia est-sud-est. Deplasarea, care s-a produs la aproximativ 130 de kilometri în larg, a fost de patru ori mai mare decât cea constatată la sol, în Peninsula Oshika, unde solul s-a mutat 5,3 metri. Potrivit Institutului american USGS, Honshu, principala insulă din Japonia, s-a deplasat cu 2,4 metri în urma seismului cu magnitudinea de 9 produs pe 11 martie.

• Azot în reactoare pentru evitarea unei explozii • Operatorul centralei nucleare Fukushima vrea să injecteze azot în reactorul 1, pentru a evita o posibilă explozie provocată de acumularea de hidrogen. Experţii prezenţi în centrală se tem că volumul de hidrogen continuă să crească până când va produce o explozie, prin contact cu oxigenul din aer. Explozii de hidrogen au avariat, deja, în mod serios, clădirile celor două reactoare de la Fukushima Daiichi (numărul 1), fără să afecteze, însă, interiorul instalaţiei. Această operaţiune de neutralizare urmează să dureze câteva zile. Un gaz inert, azotul este utilizat în mod frecvent în zonele de stocare sensibile, pentru a coborî nivelul de oxigen în aer şi a înlocui, astfel, o parte a atmosferei.

• Compensaţii simbolice • Tepco a decis să ofere prime compensaţii pentru locuitorii din 10 oraşe evacuate dar una dintre localităţi a refuzat oferta, subliniind că este vorba de 12 dolari de persoană. Începând din 31 martie, Tepco a început să vireze banii către administraţiile locale din cele nouă oraşe care au acceptat oferta. Oficialii din Namie, care au respins propunerea companiei, au subliniat că aceasta este o tentativă mult prea slabă de a compensa reducerea drastică a calităţii vieţii şi veniturilor locuitorilor săi. Tepco a dat asigurări că suma oferită până în prezent nu reprezintă o compensaţie pentru pierderile suferite în urma problemelor de la centrala Fukushima. Acestea vor fi acordate ulterior, după ce compania va evalua pagubele.

Guvernul nipon va aloca pentru reconstrucţia ţării, până la jumătatea lunii aprilie, un buget de urgenţă de 3.000 de miliarde de yeni (peste 35 de miliarde de dolari) fără a recurge la emiterea de titluri de stat. Circa 2,5 miliarde de yeni vor fi transferaţi în acest buget suplimentar din fondurile pe care Executivul le alocase iniţial păstrării contribuţiei de 50% a statului la pensiile de bază. Restul va fi generat prin renunţarea la politicile guvernamentale de creştere a alocaţiilor pentru copii şi de introducere a regimului de gratuitate pe anumite autostrăzi. Bugetul suplimentar va finanţa, în principal, costurile de înlăturare a urmărilor dezastrului şi construirea de locuinţe temporare, restabilirea facilităţilor publice şi a infrastructurii, precum şi crearea de locuri de muncă. Alocarea fondurilor de urgenţă va fi urmată de încă două tranşe care vor aduce bugetul suplimentar la 10.000 de miliarde de yeni (120 de miliarde de dolari), susţin parlamentarii Partidului Democrat din Japonia, aflat la putere.