Un nivel de iod radioactiv în creştere, de 4.385 mai mare decât limita legală, a fost măsurat în apa oceanului, la 300 de metri sud de centrala nucleară avariată Fukushima. Este cel mai înalt nivel măsurat de iod 131 de la începutul catastrofei declanşate la 11 martie de un cutremur foarte puternic, urmat de un tsunami devastator. De la începutul accidentului, centrala japoneză a emis numeroase produse radioactive, în principal iod şi cesiu, luate de miile de tone de apă aruncate de salvatori pentru a răci instalaţiile, dintre care o parte s-a scurs în Pacific. Aceste emisii radioactive în Oceanul Pacific nu vor avea consecinţe majore la scară planetară, însă ar putea avea un impact notabil, chiar de durată, asupra vieţii marine în largul centralei japoneze. Tehnicienii care luptă de aproape 20 de zile pentru a evita producerea unei catastrofe majore la Fukushima sunt blocaţi în desfăşurarea operaţiunilor lor de bălţi de apă cu un nivel important de radioactivitate, care s-au format în sălile şi galeriile tehnice.

Premierul japonez, Naoto Kan, a afirmat ieri că centrala Fukushima trebuie dărâmată. Primele elemente ale centralei Fukushima Daiichi au fost instalate în urmă cu mai mult de 40 de ani pe coasta Pacificului, la 250 de kilometri nord de metropola Tokyo şi cei 35 de milioane de locuitori ai săi.

Un cutremur cu magnitudinea de 6 grade, cu epicentrul în Oceanul Pacific, a zguduit, ieri, din nou, coasta de nord-est a Japoniei, în prefectura Miyagi, însă nu s-au înregistrat pagube şi nici nu a fost emisă o alertă de tsunami. Epicentrul seismului, care a avut loc la orele 16:15, s-a situat la o adâncime de 40 de kilometri, în apropierea provinciilor Iwate şi Miyagi, două dintre cele mai afectate de dezastrul din 11 martie. De la acea dată s-au produs peste 800 de replici, din care trei au depăşit magnitudinea de 7 grade, peste 60 de replici au avut 6 grade şi circa 350 au fost de 5 grade.

Particule radioactive în Elveţia. Particule radioactive de la Fukushima au fost detectate în Elveţia. Aviaţia militară elveţiană, care a măsurat nivelul radiaţiilor deasupra Genevei şi Klingnau, în nordul ţării, a detectat cantităţi mici de iod radioactiv şi cesiu la joasă altitudine. Nivelul radiaţiilor este sub 160 de microbecquereli pe metru cub de aer la Geneva şi 80 de microbecquereli pe metru cub la Klingnau. Nivelul creşte la 230 de microbecquereli pe metru cub la o altitudine cuprinsă între 5.000 şi 8.000 de metri. Este vorba de doze de 10.000 de ori mai mici decât pragul de pericol.

Radioactivitate în SUA. Urme de iod radioactiv au fost detectate în aerul şi apa de ploaie de la New York. Departamentul local al sănătăţii a dat asigurări că nu există niciun pericol pentru sănătatea publică. Analizele arată că nivelul variază între 0,01 şi 0,1 picocurie în metru cub de aer. Acest nivel este egal sau mai mic decât cele anunţate de alte state, printre care Hawaii, California, Nevada, Florida şi Massachusetts. Nivelul radiaţiilor este de mii de ori mai mic decât cel la care este supus o persoană în timpul unor proceduri medicale precum radiografiile.

Autorităţile federale americane au detectat urme “minuscule” de iod 131 în eşantioane de lapte provenind din partea de nord-vest a SUA. Analiza efectuată de Agenţia Federală pentru Medicamente şi Produse Alimentare (FDA) şi Agenţia pentru Protecţia Mediului (EPA) asupra unui eşantion de lapte prelevat la 25 martie, la Spokane, în statul Washington, prezintă urme de radioactivitate de iod 131 de peste 5.000 de ori mai mică decât nivelul care ar declanşa o intervenţie din partea FDA. Asemenea urme sunt aşteptate şi în zilele următoare.

Radiaţii în toată China. Aproape pe întreg teritoriul Chinei se înregistrează radioactivitate de la Fukushima, dar radiaţiile sunt foarte slabe şi nu prezintă riscuri pentru sănătate, a anunţat, ieri, Guvernul chinez. China a interzis, săptămâna trecută, importul de fructe, legume, produse lactate şi de acvacultură provenite din regiuni japoneze aflate în apropierea centralei de la Fukushima.

Buget pentru reconstrucţie. Guvernul Japoniei ar putea fi nevoit să cheltuiască peste 10.000 de miliarde de yeni (120 miliarde de dolari) în bugete de urgenţă pentru reconstrucţia ţării. Guvernul va include suma de 2.000 de miliarde de yeni în primul buget de urgenţă care va fi trimis Parlamentului în aprilie. Guvernul nipon a estimat că dezastrul din 11 martie ar putea să coste cea de a treia economia mondială până la 25.000 de miliarde de yeni (309 miliarde de dolari), de aproape patru ori mai mult decât costurile suportate de SUA în urma uraganului Katrina. Costul final ar putea fi chiar mai mare, deoarece această estimare nu ţine cont de impactul pierderilor suferite de activitatea economică ca urmare a întreruperilor în aprovizionarea cu energie electrică.