Cotidianul britanic “Financial Times” dedică României, în ediţia sa online de vineri, un reportaj special, în care relatează despre criza politică de la Bucureşti, fenomenul emigraţiei dar şi despre “tînărul primar flamboaiant al oraşului Constanţa”. În reportajul intitulat “România: o contradicţie la Marea Neagră”, Financial Times face un portret al primarului Radu Mazăre, “una dintre cele mai colorate şi mai controversate figuri ale ţării, care a îmbunătăţit în mod substanţial serviciile de bază din oraş, refăcînd şosele, spitale şi şcoli”. Publicăm integral reportajul din Financial Times, semnat de Christopher Condon:

“România: o contradicţie la Marea Neagră

Radu Mazăre, tînărul primar flamboaiant al oraşului Constanţa, situat pe litoralul românesc al Mării Negre, este una dintre cele mai colorate şi mai controversate figuri ale ţării. În 16 ani, el a evoluat dintr-un student care se pregătea să devină inginer, într-un jurnalist de scandal, apoi într-un mogul media şi acum într-un politician populist.

La doar 37 ani, extrem de popular şi fumător de trabucuri, dl. Mazăre se află la cel de-al doilea mandat al său şi se îndreaptă către cea de-a treia victorie în alegeri, anul viitor. Admirator al preşedintelui venezuelean Hugo Chavez, Mazăre este foarte abil în a-şi autopromova populismul - îşi aplică propriul nume pe autobuzele noi şi le înmînează personal pachete cu mîncare oamenilor în vîrstă şi săraci, de şase ori pe an. De asemenea, el a îmbunătăţit în mod substanţial serviciile de bază din oraş, refăcînd şosele, spitale şi şcoli.

Pentru criticii săi însă, însuşirile d-lui Mazăre au şi o latură întunecată care dăunează reputaţiei oraşului Constanţa şi afectează posibilităţile celui de-al doilea oraş ca mărime al României de a atrage investiţii, exact în momentul în care capitalul străin intrat în ţară a atins un nivel record. Alina Bârgăoanu-Vasiliu, editor al cotidianului "Cuget Liber", atenţionează asupra controversatelor taxe locale, asupra nepotismului practicat la încheierea contractelor de către municipalitate şi asupra investigaţiilor pe care le derulează procurorii DNA în cazul unor potenţiale fapte de corupţie.

"Cred că anumiţi investitori au fugit speriaţi", spune d-na Bârgăoanu-Vasiliu. Dl. Mazăre a iritat foarte mulţi oameni de afaceri cărora le-a impus nişte taxe care sînt relativ mici, dar controversate. Una dintre ele, cunoscută sub numele de "taxa de protecţie", taxează firmele - în funcţie de suprafaţa pe care acestea o ocupă - cu aprox. 300 euro pe an, pentru 100 mp. Cu aceste fonduri - aprox. 500.000 anul acesta, potrivit declaraţiei d-lui Mazăre - municipalitatea angajează firme de pază private care fac serviciul de a supraveghea ordinea în locurile publice. O parte din oamenii de afaceri nu văd niciun beneficiu de pe urma acestui lucru şi consideră că taxa respectivă este jecmănire legalizată.

Dl. Mazăre spune că taxa este necesară pentru stăpînirea fenomenului infracţional, în special în sezon, în staţiunea Mamaia, o staţiune litorală situată în nordul Constanţei.

Corupţia este o acuzaţie şi mai serioasă care i se aduce, dar care, aparent, nu este susţinută de probe concrete. În 2004, procurorii anticorupţie de la Bucureşti au ridicat două camioane de documente şi spun că experţi în finanţe continuă să studieze arhiva care conţine contracte încheiate de municipalitate şi alte dosare. Dar procurorii nu l-au pus sub acuzare, iar dl. Mazăre nu pare îngrijorat. La o conferinţă de presă televizată, el li s-a adresat procurorilor şi poliţiştilor spunîndu-le "să mă pupaţi în fund".

Într-un interviu, primarul, bronzat, impecabil îmbrăcat, a respins acuzaţiile care i se aduc, catalogîndu-le drept un atac politic venit din partea membrilor Partidului Democrat, care face parte din Coaliţia de guvernămînt. Social-democraţii - partidul d-lui Mazăre - sînt în opoziţie.

"Asta e un rahat", spune el. "Mi-au stat pe cap doi ani şi jumătate şi n-au găsit nimic". Dl. Mazăre, care a făcut o avere nu prea mare din grupul de presă - ziar şi televiziune - pe care l-a fondat la mijlocul anilor '90, îşi estimează bogăţia personală la zece milioane de euro. El subliniază că nu şi-a folosit niciodată funcţiile politice în folosul său sau al prietenilor.

Mazăre răspunde cu promptitudine la întrebarea "de ce Constanţa, în pofida celor 300.000 locuitori şi a celor trei universităţi existente, a eşuat în atragerea de investiţii străine semnificative în domeniul producţiei, al tehnologiei informaţiei şi al serviciilor, sectoare în care alte oraşe din România au fost inundate de capital străin?" Din cauza facilităţilor masive oferite de port (Portul Constanţa se află între primele zece din Europa ca trafic) şi a turismului, explică Mazăre, salariile din Constanţa sînt mult mai mari faţă de media pe ţară. De asemenea, Constanţa este localizată în sud-estul extrem al României, la sute de kilometri distanţă de cele mai importante pieţe europene, spre deosebire de alte oraşe, cum ar fi Sibiu, Timişoara sau Cluj, care traversează în Transilvania o perioadă de prosperitate. Eugen Sandu, directorul regional al BRD, componentă a grupului Societe Generale, face o evaluare similară şi sprijină, din poziţia de profesionist, punctul de vedere al d-lui Mazăre. "A făcut foarte multe pentru acest oraş. Străzile sînt curate şi bine iluminate. Nu sînt un admirator al primarului, dar văd diferenţa dintre Constanţa de acum şi cea din urmă cu cinci ani".

Diferenţa se face simţită şi în cazul băncii d-lui Sandu. Întregul portofoliu de împrumuturi al celor 23 de filiale BRD din regiunea Constanţei a crescut, în 2006, cu 86%.

Cu toate acestea, inima economiei locale este poziţionată în port, unde Primăria are o autoritate redusă. Proprietarul terenurilor şi chiriaşii au, împreună, un număr de 500.000 de angajaţi. Conform declaraţiei lui Mircea Banias, directorul general al companiei care administrează portul aflat în proprietatea statului, în mod surprinzător, portul asigură veniturile a 60% din gospodăriile judeţului.

Cu România intrată în U.E. şi cu drumurile feroviare şi şoselele care pleacă din portul Constanţa către alte destinaţii şi care se aşteaptă a fi îmbunătăţite semnificativ în următorii ani cu ajutorul fondurilor Uniunii Europene, portul are în vizor o dezvoltare importantă. Se aşteaptă ca investiţiile publice şi private care urmează să se facă aici să se ridice la 220 milioane euro în următorii doi-trei ani.

Cea mai mare parte a dezvoltării este centrată pe noul terminal de containere, care este construit şi operat de Dubai Port World. În acest terminal s-au operat, anul trecut, 870.000 containere, ceea ce îl face să fie cel mai mare din Marea Neagră. Roman Bullock, directorul general al terminalului Dubai Port World, care domină partea de sud a portului, crede că traficul containerelor va creşte cu 15-20% anual, în următorii trei ani, cel puţin, dat fiind faptul că ţările din sud-estul Europei consumă din ce în ce mai multe bunuri din Asia şi spune că nu ar fi posibil să se lase descurajat de indiferent cine s-ar afla la conducerea Primăriei Constanţa.”