Forţele americane şi irakiene au ucis, miercuri, 30 de terorişti membri ai unor celule speciale teroriste şi au reţinut 12 suspecţi în timpul unor operaţiuni desfăşurate ieri în Sadr City, a anunţat armata americană într-un comunicat. Un bilanţ comunicat anterior de surse medicale menţiona 13 morţi în urma unui atac aerian întreprins în zonă de un elicopter al armatei americane. Agenţia Reuters a prezentat imagini video în care elicopterul survola mai multe maşini ciuruite de gloanţe şi o casă distrusă de şrapnel şi flăcări. Un oficial de la biroul clericului şiit Moqtada al-Sadr a declarat că aviaţia americană a atacat zona Tareq din Sadr City, înainte de ivirea zorilor. Sute de persoane îndoliate au purtat pe străzile din Sadr City cel puţin trei coşciuge acoperite cu drapelul irakian. Tot ieri, a intrat în vigoare, la Bagdad, o interdicţie de circulaţie rutieră de trei zile, în perspectiva pelerinajului la un altar şiit din nordul Bagdadului. Aproximativ 1.000 de persoane au murit în urmă cu doi ani, în timpul unei busculade produse cu ocazia pelerinajului.

Peste ocean, în ediţia de ieri a cotidianului “USA Today” se anunţa că Pentagonul a cerut Congresului să deblocheze urgent fonduri pentru a putea trimite rapid în Irak vehicule blindate concepute special pentru a rezista la mine. Departamentul american al Apărării a cerut 740 de milioane de dolari pentru ca armata să poată transporta vehiculele cu avioane-cargo, în loc să le trimită cu vaporul. Cu avionul, echipamentele ar ajunge în 13 ore, iar cu vaporul, în cîteva săptămîni. Fondurile cerute de urgenţă fac parte din bugetul de mai multe miliarde de dolari destinat achiziţionării a mii de vehicule de tip MRAP (Mine Resistant Ambush Protected), pentru militarii americani din Irak. Vehiculele MRAP sînt concepute astfel încît să devieze forţa exploziilor către exterior, oferind o protecţie mai bună în interiorul vehiculului, în cazul dispozitivelor explozive instalate pe marginea şoselei. Acest tip de mine, folosite de membrii insurecţiei, au provocat moartea a numeroşi militari americani din Irak.

Din păcate, tot mai mulţi aliaţi ai SUA în războiul din Irak par să bată în retragere. Ieri a venit rîndul Salvadorului, singura ţară sud-americană care are trupe în Irak. Aceasta a decis să îşi reducă semnificativ contingentul desfăşurat în această ţară, în condiţiile intensificării opoziţiei din plan intern faţă de războiul din Irak condus de SUA. De la izbucnirea conflictului în 2003, San Salvador a trimis în Irak contingente de cîte 380 de militari, cu durata misiunii de şase luni, însă preşedintele Tony Saca a anunţat că guvernul său va trimite numai 280 de militari cu următorul contingent, pentru a ajuta la construcţia de şcoli, clinici, orfelinate şi drumuri. Contingentul urmează să plece în această săptămînă. Tony Saca, unul dintre cei mai fideli aliaţi ai preşedintelui George W. Bush din America Latină, care a efectuat o vizită-surpriză în Irak, în luna mai, a declarat că ar putea reduce numărul militarilor din contingent şi mai mult, “pe măsură ce situaţia din Irak se îmbunătăţeşte”. Potrivit unor sondaje de opinie, peste 50% dintre salvadorieni se opun trimiterii de militari în Irak. Cinci militari salvadorieni şi-au pierdut viaţa în conflictul din Irak.

ONU este dispusă să suplimenteze personalul detaşat la Bagdad, pentru prima dată în ultimii trei ani, în urma apelurilor repetate lansate de SUA privind intensificarea rolului jucat de ONU în Irak. ONU a demarat, de asemenea, eforturi pentru strîngerea a 130 de milioane de dolari pentru construirea unui complex securizat la Bagdad. SUA şi Marea Britanie exercită presiuni în cadrul Consiliului de Securitate pentru adoptarea unei rezoluţii care cere ONU să promoveze negocierile pentru reconcilierea naţională şi sprijinul regional şi internaţional pentru Irak. Rezoluţia cere ONU să se implice în soluţionarea disputelor teritoriale, în special în nordul Irakului, regiune locuită de populaţie majoritar kurdă.