Dacă la nivel naţional criza economică a „îngenunchiat” Guvernul, care şi-a dovedit neputinţa în a gestiona situaţia, la nivel local, conducerea unei companii a demonstrat că, şi pe timp de criză, un bun management poate duce chiar la extinderea activităţii. La sfârşitul anului trecut, la sediul Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), reprezentanţii SC RAJA SA Constanţa au semnat acordul pentru înfiinţarea celei mai noi companii de apă şi canalizare din Europa: Aqua Management Solutions.

ACŢIUNILE NOII COMPANII SUNT ÎMPĂRŢITE ÎNTRE BERD, RAJA ŞI CEA MAI MARE FIRMĂ DE ALIMENTARE CU APĂ POTABILĂ DIN EUROPA, AQUALIA NEW EUROPE, DIN MADRID, SPANIA, PACHETUL MAJORITAR (40% DIN ACŢIUNI) REVENIND SC RAJA SA, ÎN TIMP CE CEILALŢI DOI PARTENERI AU CÂTE 30% DIN ACŢIUNI

„La semnarea acordului, preşedintele BERD a remarcat că este prima dată când o companie locală intră într-un joint-venture (asociere de întreprinderi din diferite state în vederea realizării unui anumit program comun - n.r.) alături de doi giganţi mondiali. Mai mult, în condiţiile în care, pentru următorii cinci ani, preşedinţia Consiliului de Administraţie va fi deţinută de RAJA, acest „pitic” îi conduce pe cei doi „goliaţi” care i s-au alăturat”, a declarat preşedintele RAJA, Felix Stroe.

PARTICIPARE LA LICITAŢII INTERNAŢIONALE Pe lângă funcţia de preşedinte al CA, compania constănţeană deţine şi funcţia de director în cadrul Direcţiei de Dezvoltare şi Marketing. Acordarea a două din funcţiile importante din cadrul Aqua Management Solutions companiei constănţene demonstrează încrederea pe care partenerii internaţionali o au în RAJA. De altfel, simplul fapt că BERD, una dintre cele mai importante bănci internaţionale din lume, al cărei acţionariat este deţinut de reprezentanţii a 76 de state, a acceptat să se asocieze cu RAJA demonstrează că reputaţia operatorului român de apă şi canalizare în străinătate este recunoscută, fiind considerat un partener serios. Intrarea pe piaţa internaţională va însemna, pentru RAJA, posibilitatea de a participa la licitaţiile internaţionale.

NOI INVESTIŢII ÎN CONSTANŢA Pe lângă extinderea la nivel internaţional, reprezentanţii RAJA continuă şi seria investiţiilor în judeţul Constanţa. Ieri a avut loc semnarea a cinci contracte de lucrări, trei pentru judeţul Constanţa şi două pentru judeţul Ialomiţa. La nivelul judeţului nostru s-au semnat contractele: „Extindere Reţele apă/canal - Baba Novac, Tulcei şi staţie de pompare nouă”; „Extindere Reţele apă - zona Palazu Mare şi 3 staţii de pompare noi ape uzate” şi „Extindere Reţele apă zona Mamaia şi înfiinţarea a 4 staţii de pompare noi ape uzate”. Lucrările fac parte din Programul „Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată”, în valoare de 1,15 miliarde lei. „Aceste contracte, de o importanţă covârşitoare pentru judeţele Constanţa şi Ialomiţa, vor aduce condiţii mai bune de viaţă pentru locuitorii din zonele respective”, a spus Stroe.

EXIGENŢE RIDICATE La rândul său, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Constanţa Cristinel Dragomir, prezent la semnarea contractelor, a precizat că, mulţumită noilor investiţii, constănţenii din zona Palazu Mare vor beneficia de apă şi canalizare, ceea ce va putea duce la dezvoltarea cartierului. „Sunt contracte pe care le aşteptam de mult şi la care reprezentanţii RAJA au trudit din greu. Îi asigur pe constructori de sprijinul nostru şi le transmit că exigenţele noastre sunt ridicate”, a spus şi viceprimarul Constanţei Decebal Făgădău, care a luat parte la ceremonia de semnare a contractelor. Transformarea proiectelor în realitate nu a fost, însă, lipsită de peripeţii. „Ne confruntăm cu refuzul unor instituţii publice deconcentrate de a elibera autorizaţiile de construire definitive, din motive politice. Voi aduce situaţia la cunoştinţa premierului Mihai Răzvan Ungureanu şi a ministrului Fondurilor Europene, Leonard Orban, tocmai pentru a sublinia că se pune în pericol atragerea fondurilor europene”, a mai spus directorul RAJA. O altă problemă în atragerea fondurilor europene o constituie şi plata TVA-ului de 24% din valoarea totală a proiectului către bugetul de stat, bani pe care mulţi dintre aplicanţi nu îi au.