Incompetenţă sau rea-voinţă, numai aşa poate fi explicat modul deficitar în care au fost folosite, de fostele guvernări, fondurile europene pre-aderare (alocate României înainte de aderarea la UE). Sub pretextul unei mai bune gestionări a fondurilor europene, toate contractele pentru proiectele europene implementate erau semnate de reprezentanţii autorităţilor de la Bucureşti. „Contractele pentru fondurile europene pre-aderare erau semnate direct de autorităţile centrale, mai exact de reprezentanţii Ministerului Finanţelor, ei fiind cei care organizau licitaţii şi gestionau banii. La nivel local erai trecut ca beneficiar final al lucrării şi nu ţi se dădea dreptul să îţi exprimi nicio părere”, a declarat directorul general al SC RAJA SA Constanţa, Felix Stroe. Şi, pentru că România excelează la acest capitol, guvernanţii vremii au profitat de poziţia lor pentru a „ciupi” din fondurile pe care le gestionau, ceea ce a dus la scăderea calităţii lucrărilor. Unul dintre cele mai grăitoare exemple în acest sens îl constituie Staţia de Epurare Constanţa Sud a SC RAJA SA, amplasată la marginea cartierului Km 5. În proiectul depus la UE, staţia era prevăzută cu o serie de tehnologii care să elimine mirosurile neplăcute degajate în timpul procesului de epurare.

PARTER CU MANSARDĂ ÎN LOC DE PATRU ETAJE Din păcate, după ce a fost semnat contractul cu UE şi au fost alocate fondurile, autorităţile de la Bucureşti au venit cu o modificare a soluţiilor tehnice, prin care tehnologiile respective au fost eliminate, fără a fi modificat, însă, şi costul total al lucrării. Mai exact, proiectul prevedea, pe hârtie, costuri care, în realitate, nu mai existau. „Ca să înţelegeţi mai bine ce s-a întâmplat, vă dau un exemplu: UE a alocat bani pentru construirea unui bloc de patru etaje, iar după ce a fost semnat contractul şi au fost alocaţi banii, cel care gestionează fondurile (în acest caz autorităţile centrale de la acea vreme - n.r.) vine şi schimbă proiectul, construind, în loc, parter şi mansardă, pe aceleaşi fonduri. Unde sunt banii ăştia? Sunt furaţi şi dispăruţi”, a spus, la rândul său, preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa (CJC), Nicuşor Constantinescu. Aşa se face că Staţia de Epurare Constanţa Sud, necesară pentru tratarea apelor uzate, s-a transformat din binecuvântare în coşmar pentru locuitorii din cartierele învecinate, din cauza mirosului emanat. „Din fericire, după aderare, oficialii UE nu au mai acceptat modelul românesc (proiectele să fie derulate prin autorităţile centrale) şi am putut să implementăm singuri proiectele pe care le-am accesat”, a mai spus directorul Stroe.

LUCRĂRI INAUGURATE Proiectul depus de societatea constănţeană şi aprobat de UE are ca scop extinderea şi reabilitarea sistemului de apă şi canalizare din judeţele Constanţa şi Ialomiţa, valoarea totală fiind de 271 de milioane de euro. Din această sumă, 15,7 milioane de lei (aproape 3,56 milioane de euro) au fost alocate pentru reabilitarea Staţiei de Epurare Constanţa Sud, ieri având loc inaugurarea lucrărilor, la care au participat, pe lângă directorul general al RAJA, şi preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Constantinescu şi viceprimarul Constanţei, Decebal Făgădău. Cu această ocazie, preşedintele CJC a ţinut să precizeze faptul că dacă proiectul staţiei ar fi fost implementat în forma iniţială, banii europeni atraşi acum de RAJA ar fi putut fi folosiţi pentru alte investiţii, îmbunătăţind nivelul de trai al constănţenilor din întregul judeţ. „Aceeaşi problemă o avem şi la Staţia de Epurare Constanţa Nord. Soluţia găsită pentru aceasta este acoperirea totală, pentru ca mirosul degajat să nu mai ajungă în staţiunea Mamaia şi în casele constănţenilor. Lucrările sunt realizate tot din fondurile europene post-aderare accesate de RAJA”, a mai spus preşedintele CJC.

ENERGIE GRATUITĂ PENTRU COMUNITATE Potrivit reprezentanţilor RAJA, lucrările la Staţia Constanţa Sud, care au ca termen de finalizare sfârşitul anului 2013, presupun, printre altele, îmbunătăţirea procesului tehnologic pentru eliminarea mirosurilor degajate. În acest sens va fi redus timpul de fermentare a nămolului rezultat din epurarea apelor uzate şi va fi realizată o unitate de cogenerare care va folosi biogazul rezultat în urma procesului de epurare pentru realizarea de energie electrică şi termică. „Unitatea de cogenerare, împreună cu cinci eoliene de mici dimensiuni pe care le vom monta vor acoperi consumul Staţiei, care va deveni autosustenabilă”, a spus Felix Stroe. În ceea ce priveşte surplusul de energie generat, acesta va reveni comunităţii, gratuit. De asemenea, în cadrul programului de investiţii RAJA pentru Staţia de Epurare Constanţa Sud este inclusă şi introducerea treptei terţiare de epurare. „A treia treaptă va duce la eliminarea compuşilor azotului şi fosforului din apa uzată, ceea ce va creşte calitatea apei rezultate în urma epurării. În acest fel, apa care ajunge în Marea Neagră va avea o calitate foarte bună, lucru foarte important pentru mediul înconjurător şi pentru noi”, a mai spus directorul RAJA.

INVESTIŢII NECESARE El a precizat că, pentru a veni în sprijinul populaţiei, este indicat ca preţul canalizării plătit de cetăţeni să nu mai conţină şi costurile legate de epurarea apei uzate. În acest sens, se doreşte înaintarea unei iniţiative legislative în Parlamentul României. Dacă propunerea devine realitate, preţul pe care constănţenii, şi nu numai, îl plătesc pentru canal va fi mult mai mic. „La nivelul judeţului Constanţa avem 12 staţii de epurare. Numai pentru mentenanţa Staţiei Constanţa Sud plătim peste două milioane de euro pe an. Aceste costuri se regăsesc în preţul canalizării. Din acest motiv am propus ca populaţia să plătească strict numai costurile de apă şi canalizare de care beneficiază direct, iar municipalitatea să acopere costurile de epurare. Pentru ca acest lucru să devină realitate, este nevoie, însă, de un act normativ emis de Guvern”, a declarat Felix Stroe. La rândul său, senatorul PSD Constanţa Nicolae Moga, prezent la inaugurarea lucrărilor, a spus că apa reprezintă resursa cea mai importantă de care dispunem, şi că, pentru conservarea acesteia, este nevoie ca investiţiile în îmbunătăţirea sistemului de epurare să continue.

Reprezentanţii SC RAJA SA Constanţa şi ai autorităţilor locale au solicitat autorităţilor centrale eliminarea TVA-ului la apă pentru populaţie. În prezent, 24% din preţul apei îl reprezintă TVA-ul care ajunge la bugetul de stat. „Ne chinuim să scoatem taxa pe valoare adăugată din preţul apei pentru populaţie. Apa este cel mai important lucru de pe pământ, fără apă nu poate exista viaţă”, a declarat preşedintele CJC, Nicuşor Constantinescu. Potrivit directorului general al RAJA, Felix Stroe, această măsură există deja în UE. Potrivit mediei UE, un cetăţean poate consuma, lunar, cinci metri cubi de apă fără să plătească. Dacă consumul este mai mare, la cantitatea care depăşeşte, se adaugă TVA. Eliminarea taxei din preţul pentru populaţie ar duce la scăderea tarifelor la apa potabilă cu 24%.