Regia Autonomă Judeţeană de Apă Constanţa s-a transformat, la sfîrşitul lunii trecute, în societate comercială, iar primul obiectiv este extinderea gamei de servicii şi a cotei de piaţă. Potrivit directorului general al societăţii, Felix Stroe, transformarea din regie în societate a fost absolut necesară pentru ca brandul RAJA Constanţa să nu dispară de pe harta economică a României, ci să se poată extinde şi dezvolta, devenind o societate numai pentru comunitate.

Transformarea regiei în societate comercială nu s-a făcut în vederea unei privatizări viitoare în folosul anumitor persoane?

Transformarea regiei în societate comercială a avut la bază o mulţime de argumente şi un singur obiectiv principal: serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare să rămînă în subordinea autorităţii locale, respectiv a Consiliului Judeţean Constanţa. Dorim să informăm populaţia că procedura de transformare, date fiind interesele care s-au grefat pe regie cu cîţiva ani în urmă, a fost un război îndelungat, mai mult sau mai puţin instituţionalizat, în care, de o parte erau cei care, într-un limbaj mai puţin academic, voiau să „pună mîna“ pe regie, iar de cealaltă parte, cei care doream ca măcar apa, românii să şi-o poată da singuri. De altfel, din lista argumentelor care ne-au condus la decizia de a iniţia şi finaliza procedura de transformare, vor rezulta şi cîteva aspecte interesante despre jocul de interese care s-a ţesut pe deasupra şi în interiorul RAJA, cea mai mare regie din ţară sub aspectul infrastructurii. Unul din primele argumente care a impus demararea procedurii de transformare în societate comercială a fost acela că, după aderarea la Uniunea Europeană, piaţa serviciilor publice s-a deschis concurenţei şi, implicit, procedurilor de licitaţie. Legislaţia a fost însă creată astfel încît la licitaţiile ce se vor organiza pe piaţa serviciilor publice, să nu fie permisă participarea regiilor autonome, ci doar a societăţilor comerciale.

Dacă anumite servicii de alimentare cu apă şi canalizare ar fi fost scoase la licitaţie, servicii ce nu aparţin RAJA Constanţa, regia nu ar fi putut participa?

Aceasta ar fi fost consecinţa, iar atunci cînd s-ar fi pus problema participării la licitaţie pentru serviciile de alimentare cu apă şi de canalizare în judeţul Constanţa, regia ar fi fost din start exclusă, conform legislaţiei, iar la licitaţii ar fi participat: SC Apă-Canal 2000 SA - Piteşti, SC Apă Serv SA - Bacău, SC Servicii Comunale SA Rădăuţi, SC „Apa Nova“ SA - Bucureşti, Grupul Veolia - Franţa şi alţii. Nu este greu de imaginat cine ar fi fost cîştigătorul licitaţiei, iar modul în care poate fi lichidată o regie de dimensiunile RAJA Constanţa are ca exemplu regia similară din Bucureşti, „decedată“ de cîţiva ani buni. De asemenea, fără schimbarea formei juridice de organizare, accesul la fondurile de coeziune nu ar fi fost posibil. UE nu finanţează şi nu agreează operatorii economici care beneficiază, conform legislaţiei interne, de subvenţii. Fiind în această situaţie, regia nu ar fi putut accesa fonduri de zeci de milioane de euro, necesare pentru înnoirea a sute de kilometri de reţele de apă şi canalizare.

Această transformare schimbă ceva în activitatea regiei?

Transformarea RAJA în societate comercială modifică fundamental statutul şi comportamentul nostru în sensul că, dintr-o atitudine defetistă, defensivă, de aşteptare vom trece la a adopta, în termenul cel mai scurt, o atitudine şi un comportament ofensiv, de extindere a gamei de servicii şi a cotei de piaţă. Transformarea din regie în societate a fost absolut necesară pentru ca brandul RAJA Constanţa să nu dispară de pe harta economică a României, ci să se poată extinde şi dezvolta.

Transformarea regiei în societatea comercială va conduce la modificarea tarifelor serviciilor?

Problema tarifelor nu poate reprezenta, sub nicio formă, o ameninţare la adresa bugetului cetăţeanului dintr-un motiv foarte simplu: factura la serviciul de apă şi de canalizare este de 3 pînă la 10 ori mai mică decît la alte servicii cum ar fi energia electrică sau termică. Trebuie să fim însă foarte expliciţi şi transparenţi în raport cu utilizatorii serviciilor noastre şi să oferim permanent explicaţii temeinice privind eventualele creşteri de tarife, despre factorii obiectivi sau subiectivi care pot influenţa aceste creşteri. De exemplu, dacă se reduce consumul fizic de energie electrică pentru pomparea şi transportul apei potabile, să spunem cu 3%, dar preţul acesteia creşte cu 5% este practic imposibil să menţinem tariful constant. Dacă vrem să înlocuim 500 de kilometri de reţele de distribuţie a apei, 400 de kilometri de canalizare şi, în plus, să extindem canalizarea pentru încă 10.000 de consumatori (ceea ce ar însemna, să zicem, 100 de kilometri) şi toate acestea în următorii 4-5 ani şi nu în următorii 40-50 de ani, este clar că va trebui să colaborăm cu instituţii financiare şi că va creşte componenta financiară a cheltuielilor şi, implicit, a tarifului. Pot însă asigura populaţia că raportul dintre facturile la serviciile noastre vor păstra distanţa mare faţă de facturile la celelalte servicii în condiţiile în care vom demara procese investiţionale de peste 100 de milioane de euro şi la dimensiunile menţionate la început, de 1:3 pînă la 1:10. Totodată, asigurăm populaţia că RAJA Constanţa a fost, este şi va fi o instituţie, mai nou societate, pentru comunitate.