După mai bine de un sfert de secol la cârma băncii centrale, Mugur Isărescu, cel mai longeviv guvernator din lume, trebuie să decidă, în octombrie, dacă mai rămâne sau nu în funcție. Potrivit Bloomberg, România e cea mai nouă țară care dă bătăi de cap UE când vine vorba de independența politicii monetare, în condițiile în crare, în Ungaria și în Polonia, CA-urile băncilor centrale sunt deja formate numai din aliați ai puterii. Și-n România se fac presiuni, opoziția susținând că PSD, actualul partid de la guvernare, ar dori control total asupra BNR. De altfel, PSD a contestat autoritatea BNR, neconsultând-o înainte de luarea unor măsuri fiscale de impact (remember OUG 114). Având în vedere și vârsta (70 ani), Isărescu ar putea fi tentat să se retragă din joc.

LIKE A BOSS Se apropie momentul în care Mugur Isărescu trebuie să decidă dacă îşi va prelungi sau nu mandatul de peste un sfert de secol la conducerea Băncii Naţionale a României (BNR), el fiind guvernatorul de bancă centrală cu cea mai mare vechime în funcţie la nivel mondial, transmite Bloomberg. Guvernatorul BNR are 69 ani şi în mandatul său a trecut prin orice conjunctură economică, de la hyperinflaţie, când România era în pragul falimentului, până la criza financiară globală din 2008. „Ceea ce va face în octombrie, atunci când îi expiră actualul mandat, ar putea fi un indicator al independenţei băncilor centrale într-o eră a populismului“, comentează analiștii Bloomberg. Ei punctează că România este cea mai nouă ţară care dă dureri de cap oficialilor UE, care încearcă să răspundă ameninţărilor la adresa democraţiei venite din alte state ale fostului bloc comunist. Comitetele de politică monetară ale băncilor centrale din Ungaria şi Polonia, spre exemplu, sunt deja alcătuite din aliaţi ai guvernelor - „Isărescu ar putea fi mai înclinat să plece dacă va exista o ameninţare similară şi asupra Consiliului de Administraţie al BNR, unde toţi membri urmează sa fie realeşi sau înlocuiţi. Dacă actuala conducere este înlocuită cu oameni slab calificaţi şi loiali puterii politice, atunci randamentele pentru titlurile de stat ar putea creşte, iar leul ar putea fi supus la presiuni. Ne temem că nu va fi Isărescu, va fi cineva mai puţin credibil şi cu mai puţină influenţă“.

PICĂ ANCORA Pentru România, o astfel de schimbare nu vine într-un moment oportun, potrivit Bloomberg. După o creştere rapidă, economia dă semne de încetinire, în timp ce deficitul bugetar urmează să depăşească anul viitor limitele impuse de UE, iar deficitul de cont curent este la cel mai ridicat nivel din 2008 încoace. În condiţiile în care până la finele lui 2020 vor avea loc alegeri prezidenţiale şi parlamentare, este clar că banca centrală are nevoie de o mâna fermă - „Isărescu este exact această mâna fermă. Guvernatorul BNR a jucat un rol cheie în aderarea României la Uniunea Europeana în 2007 şi a fost o ancora de stabilitate în timp ce multe guverne s-au prăbuşit. Sub conducerea sa, hiperinflaţia a fost învinsă iar creşterea economică a ajutat la reducerea sărăciei. Următorul obiectiv ar fi adoptarea monedei euro, a cărei dată ţintă a fost stabilită recent pentru 2024. De asemenea, Isărescu a dobândit şi o recunoaştere internaţională. În cei 28 de ani a colaborat cu omologi precum Alan Greenspan şi Mario Draghi, a primit 17 titluri de onoare universitare şi este un membru al exclusivistului club Bilderberg Group“.

AUTORITATE CONTESTATĂ Însă autoritatea lui Isarescu a început să fie contestată. El a atras atenţia că Guvernul nu l-a consultat atunci când a decis să reducă taxele sau să introducă celebra taxă pe lăcomie, care viza băncile, prima măsură alimentând inflaţia, iar a doua declanşând cele mai mari vânzări în masă pe bursa de la Bucureşti din ultimul deceniu. Deşi în trecut acordul tacit între principalele partide din Parlament a permis BNR să menţină o alcătuire diversă şi echilibrată a Consiliului său de Administraţie, opoziţia susţine că de data aceasta PSD vrea controlul deplin. Până acum, Mugur Isărescu nu a fost explicit cu privire la intenţiile sale, lăsând să se înţeleagă că vârsta sa ar putea să îi influenţeze decizia - „Am aproape 70 de ani, nu?“. Potrivit Bloomberg, printre potenţialii înlocuitori ai săi se numără Florin Georgescu, prim-viceguvernator din 2004, Aura Socol, profesor în cadrul Academiei de Studii Economice (ASE), Cristian Socol, soţul Aurei şi de asemenea profesor în cadrul ASE, şi Leonardo Badea, care conduce acum Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF).