Rapoartele din acest an privind progresele aspiranţilor la integrarea în UE, primele după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, prezintă o imagine foarte deprimantă, ţările vizate primind note mici, comentează RFE/RL, în pagina online. Rapoartele adoptate de CE, marţi, constată că dintre cele nouă state, doar Croaţia are şanse reale de aderare, vecinii săi din Balcani şi Turcia neîndeplinind condiţiile. În pofida rezultatelor evaluării, comisarul european pentru Extindere, Stefan Fuele, a declarat că extinderea rămâne necesară.

Croaţia, care speră să încheie negocierile de aderare în 2011, nu îndeplineşte în totalitate standardele-cheie, chiar dacă negocierile au ajuns în faza finală. Aceste obiective trebuie atinse, pentru a îndepărta ameninţarea UE de a introduce mecanisme de verificare după aderare, similare celor impuse Bulgariei şi României, în 2007. Raportul arată că Macedonia îndeplineşte criteriile politice dar prezintă o listă de domenii în care mai sunt necesare progrese, precum dialogul între actorii politici, reforma administraţiei publice şi a sistemului judiciar, lupta împotriva corupţiei, libertatea de exprimare şi mediul de afaceri. Principalul obstacol rămâne disputa privind numele său cu Grecia, care se opune deschiderii negocierilor de aderare. Comisia a propus, marţi, UE să acorde Muntenegrului statutul de ţară candidată la aderare, o etapă de care Albania nu a reuşit să treacă, din cauza problemelor sale politice. Serbia se află pe drumul cel bun, dar nu îndeplineşte criteriile politice, fiind necesară continuarea reformelor în administraţia publică şi sistemul judiciar, iar crima organizată şi corupţia rămân motive de îngrijorare. Însă Belgradul are două probleme şi mai mari, lipsa voinţei de a coopera şi recunoaşte Kosovo şi eşecul de a aresta doi criminali de război, căutaţi de TPI. În afară de lipsa consensului cu privire la viitorul ţării, Constituţia Bosniei-Herţegovina nu respectă Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi nu a reuşit să atingă condiţiile pentru a ieşi de sub tutela comunităţii internaţionale. Kosovo, a cărei independenţă nu este recunoscută de cinci state UE, se află într-o situaţie similară, comisarul insistând asupra intensificării cooperării la nivel regional. Cea mai bizară evaluare din raport, potrivit RFE/RL, vizează Islanda. Principala problemă a ţării, în opinia comisarului european pentru Extindere, este să se asigure că cetăţenii săi sunt informaţi despre consecinţele aderării la UE.

Turcia, care are statutul de candidat la aderare, nu a primit nici măcar asigurările primite de ţările din Balcani în 2003 şi reiterate în 2006, dar a fost îndemnată la normalizarea relaţiilor cu Nicosia. ”UE nu va fi un actor global cât timp nu va integra Turcia”, a apreciat premierul turc, Recep Tayyip Erdogan, într-un interviu difuzat ieri, la o zi după o evaluare negativă a CE privind candidatura Turciei. ”Dacă Turcia devine membru al UE, ea va deveni o punte între UE şi 1,5 miliarde de musulmani. UE pare să ignore o asemenea oportunitate. Intrând în UE, noi nu am fi o povară. Din contră, noi am ajuta UE să se debaraseze de anumite poveri”, a subliniat premierul turc. De la sosirea sa la putere, preşedintele Nicolas Sarkozy a făcut din Franţa cel mai ferm opozant al aderării Turciei la UE. Germania este, de asemenea, mai mult decât rezervată.