Departamentul american de Stat atrage atenția asupra faptului că în România corupția rămâne o problemă răspândită, deși legea prevede pedepse penale pentru oficialii corupți. Raportul de ţară privind Drepturilor Omului, publicat de Departamentul de Stat al SUA, notează că închisorile din România nu au reuşit nici în 2017 să ajungă la standardele impuse de Consiliul Europei, alocând mai puţin de 43 de metri pătraţi 4 metri pătraţi de spaţiu pentru fiecare deţinut.

În documentul de 38 de pagini se detaliază mai multe aspecte legate de fenomenul corupției din România. Documentul precizează că în 2017 au existat numeroase cazuri de corupție la nivelul Guvernului, iar mita este des întâlnită în sectorul public. În raport se mai arată că în România, legile nu au fost mereu implementate eficient, iar oficialii, inclusiv judecătorii, s-au implicat în acte de corupție fără să fie pedepsiți. Imunitatea față de declanșarea urmăririi penale deținută de actuali și foști membri ai cabinetului, care erau și membri ai Parlamentului, au blocat uneori anchetele, se arată în raportul asupra situației drepturilor omului.

În ceea ce privește închisorile, raportul menționează că în continuare supraaglomerarea și condițiile care nu întrunesc standardele internaționale, în timp ce abuzurile asupra deținuților continuă să fie o problemă.

În luna iulie, aproximativ 24.813 de persoane erau închise în închisori care aveau o capacitate de doar 18.127 de deţinuţi. Potrivit raportului, presa a relatat că gardienii aveau un comportament violent faţă de prizionieri, iar uneori deţinuţii îşi agresau colegii.

În septembrie, 128 de plângeri au fost depuse împreună cu Administraţia Naţională a Penitenciarelor, în care personalul închisorilor ea acuzat pentru abuzuri şi încălcarea drepturilor deţinuţilor. Prizonierii pot, de asemenea, să completeze plângeri cu ajutorul procurorilor.

Raportul adaugă că un număr mare de prizioneri nu au primit suficientă atenţie medicală, iar calitatea mâncării servite era slabă. În unele închisori încă nu există încălzire sau aer condiţionat, majoritatea fiind foarte aglomerate.

În aprilie, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a publicat un document pilot privind condiţiile din închisori şi centrele de detenţie. Potrivit documentului, Curtea observase peste 500 de cazuri de aglomeraţie şi condiţii nepotrivite în închisori. Aceştia au descoperit că situaţia prizonierilor face parte dintr-o problemă generală care îşi are originea în structura sistemului.

Din punct de vedere administrativ, autorităţile independente nu investighează mereu acuzaţiile privind condiţiile inumane. Observatorii au notat că au existat mai multe situaţii, precum moartea unei rude a unui deţinut, care nu au fost tratate în mod corespunzător. În luna martie, un prizonier din închisoarea Rahova s-a sinucis după ce nu i s-a permis să participe la înmormântarea propriului frate, deoarece nu a putut prezenta o copie a certificatului de deces al acestuia.

Cu toate acestea, raportul susţine că au existat şi îmbunătăţiri. Pe 21 iulie, a fost aprobattă o lege prin care sentinţa prizonierilor care se află în condiţii nepotrivite este redusă. Condţiile nepotrivite sunt cele care nu reuşesc să atingă standardele impus de Consiliul Europei.

În justiție, este menționată activitatea echilibrată a CSM și faptul că DNA și-a continuat anchetele asupra oficialilor de rang înalt. Întârzierea proceselor se datorează de multe ori lipsei de resurse adecvate. Nu există deținuți politic.

Documentul aminteşte că Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a continuat în ritm constant să investigheze numeroase cazuri de corupţie care implică politicieni, persoane din sistemul judiciar şi din administraţie. Este menţionat cazul deputatului PSD Ion Munteanu, suspectat de DNA de trafic de influenţă şi spălarea banilor pentru că a primit peste 400.000 de euro în schimbul facilitării tranzacţiilor între un om de afaceri şi o întreprindere de stat.

Raportul menţionează că, până la 31 august, DNA a trimis în judecată 209 cazuri care au implicat 573 de inculpaţi, inclusiv un ministru, doi parlamentari, un secretar de stat, un judecător, un procuror, 12 primari şi 16 ofiţeri de poliţie. Verdictele în cazurile de corupţie au fost adesea inconsistente, cu sentinţe care variază foarte mult în cazul unor infracţiuni similare, se arată în raport.

Este menţionată şi corupţia în domeniul achiziţiilor publice şi este reclamat faptul că acţiunile guvernamentale în acest domeniu nu au fost semnificative.

Până la 31 august, Parlamentul a respins cererile de ridicare a imunităţii pentru a permite investigaţiile care implică un actual şi un fost ministru, aminteşte documentul.

Sistemul judiciar a luat măsuri de urmărire penală şi de sancţionare a funcţionarilor care au săvârşit abuzuri, însă autorităţile au amânat procedurile care implică presupuse abuzuri ale poliţiei; rezultatul a fost că multe dintre cazuri s-au încheiat cu achitarea. Poliţia a fost frecvent exonerată în cazurile de bătăi şi alte tratamente crude, inumane sau degradante. Corupţia de la nivelul Poliţiei a contribuit la lipsa de respect faţă de poliţişti a cetăţenilor şi la ignorarea autorităţii lor, subliniază totodată raportul.

De asemenea, Departamentul de Stat notează că, potrivit legilor în vigoare în 2017, inculpații se bucură de prezumția de nevinovăție, au dreptul de a fi informați prompt și în detaliu despre acuzațiile care li se aduc și au dreptul la un traducător, dacă e cazul.

Un alt domeniu unde România este criticată este libertatea de exprimare, inclusiv a presei. Departamentul de Stat citează ONG-uri care au observat politizarea excesivă a presei, mecanisme corupte de finanţare și politici editoriale subordonate intereselor patronilor.

Nici faptul că ministrul de interne Carmen Dan a întocmit o aşa-zisă „listă neagră" cu jurnalişti care au suținut protestele față de guvern nu le-a scăpat diplomaților americani.

Ministrul Carmen Dan figurează în raportul Departamentului de Stat privind situația drepturilor omului în România în 2017 la capitolul „libertatea de expresie". Diplomații americani notează că în timpul unei conferințe de presă din februarie 2017, Carmen Dan i-a nominalizat pe câțiva ziariști, pe care i-a acuzat că sprijină protestele de stradă antiguvernamentale.

Nu în ultimul rând, raportul notează că violenţa asupra femeilor, inclusiv în rândul celor căsătorite, a continuat să reprezinte o problemă serioasa pe care guvernul nu a gestionat-o cum trebuie.