Valul de comentarii postate de cititorii „Telegraf“ la articolele cu privire la raportul îngrijorător al Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Superior (ARACIS) legat de activitatea Universității "Ovidius" dezvăluie că respectivele constatări abia reușesc să zgârie suprafața problemelor reale pe care le are instituția de învățământ. Dar subiectul de astăzi îl reprezintă transparența și comunicarea. Sau, mai degrabă, opacitatea manifestată de Universitate în ce privește publicarea datelor de interes public legate de taxe, burse, masterat sau admitere. Nivelul la care comunică UOC este demonstrat cu prisosință de însuși dreptul la replică emis de conducerea Universității, publicat integral în ediția trecută a ziarului „Telegraf“, în care instituția nu dă nicio explicație referitoare la concluziile dure din raportul ARACIS (pe care, nu se știe din ce motiv, UOC nu l-a dat publicității în numele transparenței și comunicării).

Articolele publicate de „Telegraf“ în care sunt redate succint informații și cifre din raportul ARACIS 2016 care dezvăluie gravele probleme din organizarea și funcționarea Universității "Ovidius" Constanța (UOC) au suscitat un uriaș val de interes în rândul cititorilor. Comentariile postate pe site-ul „Telegraf“ atât la articolul "Universitatea „Ovidius“ riscă lichidarea?", din 9 septembrie (care a adunat aprox. 17.000 de accesări până acum), cât și la materialul "Încolțită de ARACIS, conducerea Universității „Ovidius“ atacă... presa", din 11 septembrie (aprox. 8.000 de accesări) lasă să se înțeleagă că datele și concluziile îngrijorătoare ale specialiștilor care au redactat raportul nu fac decât să zgârie la suprafață ceea ce se întâmplă cu adevărat în mediul universitar constănțean.

Anunțam în edițiile trecute că vom continua să dăm publicității informații din raportul ARACIS, indiferent cât de tare este deranjată conducerea UOC, care se erijează în reprezentantul comunității academice din Constanța. Subiectul de azi - TRANSPARENȚA. Sau, mai degrabă, opacitatea, după cum concluzionează evaluatorul extern străin em. univ.-prof. dr. Winfried Muller, de la Alpen Adria Universitat Klagenfurt, ale cărui critici nu au fost depășite în intensitate și volum decât de cele ale reprezentanților studenților. Vă oferim doar două citate: “În comparație cu celelalte universități din România, informațiile furnizate cu privire la numărul personalului din UOC sunt oarecum netransparente și neconcludente, neconvingătoare. Nu este clar cum sunt acoperite locurile vacante”; "UOC trebuie să își creeze un management modern, să reducă birocrația, să eficientizeze procedurile decizionale și să simplifice structura organizatorică".

În ce privește transparența informațiilor de interes public, raportul ARACIS reclamă lipsa din site-ul Universității a numărului locurilor la admitere pentru programele de masterat, a candidaților declarați admiși la concursul de admitere, a regimului taxelor pentru serviciile oferite de universitate, a numărului și valorii burselor, a listei studenților care au primit burse etc...

Apropos de comunicare și tranparență - unul dintre cititorii „Telegraf“ a comentat pe site, devoalând că, în seara în care conducerea UOC a emis dreptul la replică ulterior primului articol publicat în „Telegraf“ pe tema raportului ARACIS 2016, internetul și telefoanele duduiau de ordinele primite de universitari în sensul distribuirii urgente a respectivului document în mediul online. "Zbârnâie mesajele cu ordine date universitarilor ca să share-uiască dreptul la replică al Universității. Să îl shareuim, fraților, să îi facem de râs! Văd că, după ce l-a publicat ziarul și i-a desființat, l-au pus și ei pe facebookul Universității. E de râsu' plânsu'", spune cititorul în postare. Suntem curioși să aflăm de ce conducerea UOC nu a folosit aceste resurse pentru a distribui raportul ARACIS în mediul online pe site-urile de socializare, așa cum a făcut-o cu dreptul la replică, și mai ales de ce nu l-a postat pe site-ul Universității, așa cum ar fi fost normal și corect. La fel de interesant ar fi să aflăm și de ce conducerea UOC nu a explicat cu argumente pertinente, desigur, de ce cifrele de școlarizare sunt dramatic mai mici decât în anii anteriori, de ce regulamentele Universităţii nu au aviz juridic, de ce apa caldă din cămine este raţionalizată la două ore pe zi, ca pe vremea lui Ceaușescu, de ce rapoartele Comisiei de Etică nu sunt afişate pe site, de ce s-au depășit cifrele de școlarizare la programele de licență, de ce x, de ce y, de ce z... Conducerea UOC s-a mulțumit însă să emită un drept la replică prin care nu a reușit decât să își dovedească neputința, explicând în limbaj de lemn că singura problemă a Universității este publicarea raportului în mass-media. Nicio vorbă, însă, despre declinul Universității relevat de cifrele ARACIS, nicio vorbă despre vreun proiect de redresare, ci doar văicăreli și lamentări pe tema "loviturii de imagine" date de presa care a îndrăznit să dea publicității informații și cifre dintr-un raport public.

Serialul dezvăluirilor pe această temă va continua în ziarul „Telegraf“, în ciuda amenințărilor pe care, de altfel, spre deosebire de raportul ARACIS, conducerea UOC nu s-a sfiit să le profereze în spațiul public prin intermediul dreptului la replică.

Citește și:

Universitatea „Ovidius“ riscă lichidarea?

Încolțită de ARACIS, conducerea Universității „Ovidius“ atacă... presa