Ministrul pentru Relaţia cu Parlamentul, Victor Ponta, a declarat, ieri, înainte de şedinţa coaliţiei PSD-PD-L, că raportul Comisiei Europene (CE) despre Justiţia din România “este zero” şi nu are nicio valoare pentru domeniu: “Raportul pe justiţie n-are nicio legătură cu România. V-am spus şi în februarie. Ei vorbesc despre nişte lucruri, sînt nişte funcţionari acolo care scriu. Noi trăim în România şi ştim care e justiţia din România. O să citiţi raportul şi o să credeţi că se vorbeşte despre altă ţară. N-are nicio valoare, este zero pentru justiţia din România. Ce ne interesează pe noi, ne interesează problemele reale”. El s-a referit şi la problema salarizării magistraţilor, în contextul în care la şedinţa coaliţiei a participat şi ministrul Justiţiei: “Magistraţii, cînd cer anumite drepturi, le cer şi au dreptate. În acelaşi timp, ministrul spune, şi de asemenea are dreptate, că nu are acei bani. De aia am spus că există un pachet de soluţii. Dacă vii şi le dai în cap la judecători, în niciun caz n-o să ai o justiţie mai bună”. În proiectul raportului pe justiţie al CE se arată că aderarea României la zona Schengen va depinde de reforma sistemului judiciar, în continuare blocată de Parlament, judecători şi unii acuzaţi care “abuzează” de dreptul lor la apărare, tergiversînd procesele la nesfîrşit. Concluziile acestuia arată că “jurisprudenţa sistemului judiciar din România este contradictorie”, iar “acuzaţii par să aibă posibilitatea să abuzeze de dreptul lor la apărare, cauzînd întîrzieri”, care apoi sînt “remediate printr-o serie de ordonanţe de urgenţă, practici şi reguli de implementare”. Raportul critică lipsa unui consens şi lipsa unui angajament neechivoc pentru reformă al întregii clase politice, astfel încît “progresul real în interesul poporului român” nu are încă loc. Experţii CE avertizează că adoptarea celor două Coduri - penal şi civil - este un progres, dar monitorizarea impactului lor se va putea face doar după adoptarea codurilor de procedură şi a legii de implementare, care nu trebuie să modifice Legea 78 ce stă la baza Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA). Documentul mai notează că “noul Cod Penal adoptat, în mod paradoxal, scade pedepsele pentru corupţie, ceea ce e în contradicţie cu eforturile de combatere a corupţiei de pînă acum”. DNA este din nou apreciat ca avînd un parcurs pozitiv de “investigaţii non-partinice”, CE respingînd acuzaţiile cum că DNA ar avea o agendă politică. Renumirea lui Daniel Morar în fruntea DNA în februarie 2009 “a marcat un pas important în lupta anticorupţie”, se mai arată în partea politică a raportului. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) este criticat cu moderaţie, fiind încurajat să coopereze mai mult cu Ministerul Public şi să-şi intensifice activitatea, contribuind la reformarea reală a sisteumului. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este aspru criticată pentru procedurile sale alambicate şi se trage un semnal de alarmă privind persoana care va fi numită în toamnă în fruntea acestei instituţii. În ce priveşte Agenţia Naţională de Integritate, CE apreciază faptul că aceasta şi-a început activitatea, precizînd însă că nu poate fi evaluată, deoarece e încă la început. Astfel, CE invită autorităţile române să aplice recomandările făcute şi spune că o să monitorizeze progresele făcute în 2010.