Secretarul de Stat german pentru Afaceri Europene, Werner Hoyer, a sugerat ieri că aderarea României la Schengen ar putea fi influenţată de reforma din justiţie şi de lupta anticorupţie, precizând că o ţară nu poate intra în Schengen dacă nu-şi respectă angajamentele asumate la aderarea în UE. “Nu văd nicio legătură formală între Mecanismul de Cooperare şi Verificare şi aderarea la Schengen, dar n-ar fi indicat din partea mea să las impresia că intrarea în spaţiul Schengen - o mişcare substanţială - poate să aibă loc când sarcinile aderării la UE, pe care le include acest Mecanism, nu au fost în întregime îndeplinite”, a declarat Werner Hoyer, într-o aluzie clară la ultimul raport pe justiţie al Comisiei Europene, din iulie, în care România primea criticile cele mai dure şi era acuzată că nu îşi îndeplineşte angajamentele asumate la aderare.

Mecanismul de Cooperare şi Verificare a fost impus României şi Bulgariei în momentul aderării la UE, în ianuarie 2007, pentru că s-a considerat că reformele lor din domeniul justiţiei şi luptei împotriva corupţiei şi a criminalităţii organizate sunt incomplete. În cazul României, MCV stabilea patru mari obiective de îndeplinit. Unul dintre acestea, înfiinţarea Agenţiei pentru Integritate Naţională, a fost motivul pentru care România a fost criticată aspru în ultimul raport de evaluare al Comisiei Europene. Între timp, neajunsul a fost remediat printr-o nouă lege a ANI. “Sperăm ca în curând România să se alăture spaţiului Schengen. Criteriile sunt foarte clare, trebuie îndeplinite aceste criterii şi imediat ce aceste criterii vor fi îndeplinite, România poate să se alăture spaţiului Schengen. Nu vreau să dau vreo dată, pentru că nu e vorba de un calendar anume, ci e vorba pur şi simplu de îndeplinirirea criteriilor”, a nuanţat reprezentantul Germaniei. Întrebat dacă MCV ar mai fi o problemă, în cazul în care România va îndeplini toate criteriile tehnice pentru intrarea în spaţiul Schengen, Werner Hoyer a răspuns: “Mecanismul este condiţia aderării României la UE, este o măsură de siguranţă care trebuie îndeplinită”. Practic, el a confirmat că aderarea la Schengen - o decizie pentru care este nevoie de unanimitatea membrilor - poate fi condiţionată de MCV şi de rapoartele UE pe justiţie.

Secretarul de Stat român pentru Afaceri Europene, Bogdan Aurescu, s-a grăbit să reafirme punctul de vedere al României, potrivit căruia aderarea la Schengen are nişte criterii tehnice clar stabilite şi nu pot fi invocate condiţii suplimentare pe parcurs. “În ceea ce priveşte MCV, există o bunăvoinţă totală de a îndeplini toate condiţiile şi de a face toate reformele necesare pentru ca acest Mecanism să fie îndepărtat cât mai curând posibil”, a adăugat oficialul român. Decizia aderării unei ţări la Schengen este, în final, dincolo de îndeplinirea criteriilor tehnice, una de natură politică, ce presupune unanimitate în votul membrilor. Eventuala legătură între Schengen şi Mecanismul de Cooperare şi Verificare nu ar fi o idee nouă. Anul trecut s-a vehiculat ideea de a face o legătură, în raportul UE pe justiţie, între progresele României în lupta împotriva corupţiei şi aderarea la Schengen, idee la care în final s-a renunţat. Argumentul celor care susţineau această legătură era că partenerii europeni nu pot avea încredere că o ţară cu probleme de corupţie în rândul justiţiei şi forţelor de ordine poate administra corect graniţele externe ale UE.

Ideea de a lega aderarea României la Schengen de alte procese, care nu au legătură cu criteriile tehnice pe care o ţară le are de îndeplinit pentru a intra în acest spaţiu în care graniţele interne sunt desfiinţate, a fost readusă în discuţie recent de secretarul de Stat francez pentru Afaceri Europene, Pierre Lellouche, în contextul polemicii legate de repatrierile romilor.