Comisia prezidenţială pentru analiza regimului constituţional şi-a prezentat ieri raportul la Cotroceni, în prezenţa preşedintelui Băsescu şi a mai multor reprezentanţi ai partidelor politice din România. Comisia a fost înfiinţată la mijlocul lunii mai 2008, cu scopul de a redacta un document care să identifice limitele politice şi constituţionale ale regimului de guvernare şi să sugereze cadrul dezbaterii privind revizuirea Constituţiei şi reorganizarea instituţională a statului. Comisia prezidenţială pentru analiza regimului constituţional este condusă de Ioan Stanomir, prof. de Drept constituţional la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii Bucureşti. Raportul ia în discuţie modificarea mecanismului de dizolvare a celor două Camere, notînd faptul că în ipoteza în care actualul regim ar rămîne nemodificat, una dintre soluţiile de deblocare a crizelor ar fi modificarea mecanismului de dizolvare a celor două Camere. Una din propunerile avansate prin acest raport se referă la dizolvarea Camerelor în cazul în care Legislativul decide suspendarea şefului statului, iar acesta este reconfirmat în funcţie la referendum şi menţionează chiar şi varianta eliminării din legea fundamentală a suspendării preşedintelui. O altă propunere venită în urma analizei regimului politic şi constituţional din România se referă la instituirea unei incompatibilităţii între funcţia de membru al Guvernului şi cea de membru al parlamentului. Potrivit raportului, „în cazul în care un membru al Parlamentului este cooptat în Guvern, pot fi avute în vedere două soluţii: înlocuirea acestuia cu un supleant sau suspendarea calităţii de parlamentar pe durata exercitării funcţiei de membru al Guvernului“. O altă recomandare a comisiei face referire la o paritate a legilor propuse de parlamentari cu cele ale Guvernului. Comisia prezidenţială privind Constituţia recomandă ca viitoarea lege fundamentală să cuprindă distincţii clare între majoritatea şi opoziţia parlamentară, prin acordarea unor privilegii suplimentare, altele decît cele pentru grupurile parlamentare, şi interdicţia de a migra între cele două părţi.

Raportul făcut public ieri şi-a atras numeroase critici, atît de la oamenii politici, cît şi de la asociaţiile civice. Institutul pentru Politici Publice (IPP) susţine că modificarea Constituţiei astfel încît şeful statului să poată dizolva Parlamentul este \"o armă periculoasă\", modificarea fiind criticată şi de Centrul pentru resurse Juridice (CRJ), în timp ce Asociaţia Pro Democraţia critică varianta Parlamentului unicameral. Directorul adjunct al IPP, Adrian Moraru, consideră că varianta de modificare a Constituţiei astfel încît şeful statului să poată dizolva Parlamentul este nepotrivită, o astfel de intervenţie nefiind capabilă să rezolve conflictele politice. Directorul executiv al CRJ, Georgiana Iorgulescu, a declarat că deciziile slab motivate şi neuniforme ale Curţii Constituţionale, în privinţa unor neconcordanţe constituţionale, dar şi legea fundamentală actuală au generat discuţiile pe marginea modificării Constituţiei. Cu toate acestea, spune Iorgulescu, modificările aduse Constituţiei nu trebuie să-i confere preşedintelui puteri mărite, în sensul dizolvării Parlamentului sau demiterii primului-ministru. La rîndul său, preşedintele Asociaţiei Pro-Democraţia (APD), Cristian Pârvulescu, consideră că propunerea pentru modificarea structurii Parlamentului de la bicamerală, la unicamerală, are un \"conţinut anti-parlamentar\" şi că în această propunere \"există mult populism\".