Un studiu efectuat de specialiştii Universităţii Maryland a scos în evidenţă faptul că rasismul poate avea efect de îmbătrânire la nivel celular. Cercetătorii au descoperit semne de îmbătrânire prematură la mai mulţi bărbaţi afro-americani la care s-a identificat un nivel ridicat de discriminare rasială. Este primul studiu care face o legătură între rasism şi procesul de îmbătrânire biologică.

IMPACT NEGATIV Diferenţele rasiale în domeniul sănătăţii sunt bine documentate, iar afro-americanii prezintă o speranţă de viaţă mai scurtă şi o probabilitate mai mare de a suferi de boli legate de îmbătrânirea prematură, comparativ cu populaţia caucaziană. Îmbătrânirea accelerată la nivel biologic poate fi un mecanism care are de-a face cu rasismul şi riscul crescut de îmbolnăvire.

Cercetătorii au examinat lungimea telomerilor leucocitelor, un biomarker al îmbătrânirii. Telomerii mai scurţi sunt asociaţi cu risc crescut de deces prematur şi boli cronice, cum ar fi diabetul, demenţa, accidentul vascular cerebral şi boli de inimă. S-a constatat că bărbaţii afro-americani care au prezentat atitudini de discriminare rasială şi care afişează prejudecăţi puternice împotriva propriului lor grup rasial au avut cei mai scurţi telomeri. Telomerii sunt secvenţe repetitive de ADN, care includ capetele cromozomilor şi se scurtează progresiv, în timp, cu circa 50 - 100 de perechi de baze anual. Lungimea telomerilor este variabilă, iar scurtarea se poate intensifica în condiţii de stres psiho-fiziologic şi social. Lungimea telomerilor poate fi un indicator mai bun al vârstei biologice, ceea ce poate oferi medicilor o perspectivă asupra variaţiilor cumulative ale uzurii organismului indiferent de vârsta cronologică. Printre bărbaţii de culoare cu atitudini puternice împotriva propriei rase, cercetătorii au descoperit că lungimea telomerilor e mai mică cu o medie de 140 de perechi de baze, iar această diferenţă poate echivala cu 1,4 - 2,8 ani, în ordine cronologică.

EXPERIENŢA NEPLĂCUTĂ A DISCRIMINĂRII Studiul a fost efectuat pe 92 de bărbaţi afro-americani cu vârste între 30 şi 50 de ani. Cercetătorii le-au cerut informaţii cu privire la experienţele lor de discriminare în diferite domenii, inclusiv de la locul de muncă şi locuinţe, precum şi în obţinerea de servicii de la magazine sau restaurante, de la poliţie şi în alte locuri publice. Testul a indicat atitudinile, dar şi convingerile despre grupurile rasiale de care oamenii pot fi conştienţi sau nu. Chiar şi după ajustarea cu vârsta cronologică a participanţilor, factorii socio-economici şi caracteristicile legate de sănătate, cercetătorii au descoperit că o combinaţie între discriminarea rasială şi prejudecăţi a fost asociată cu telomerii mai scurţi. Datele au mai dezvăluit că discriminarea nu a avut legătură cu lungimea telomerilor printre cei care au atitudini în favoarea propriului grup rasial. Bărbaţii de culoare care au opinii pozitive la adresa grupului lor rasial par să fie feriţi de impactul negativ al discriminării. În schimb, cei care au internalizat prejudecăţi împotriva propriei comunităţi sunt mai puţin capabili să facă faţă experienţei rasiste, ceea ce poate duce la stres mai mare şi telomeri mai scurţi.

Cercetătorii au descoperit că discriminarea rasială de către poliţie a fost cel mai frecvent raportată de către participanţii la studiu, urmată de discriminarea în ocuparea forţei de muncă. În plus, bărbaţii afro-americani sunt trataţi, de obicei, cu mai puţină curtoazie sau respect şi se confruntă cu probleme de zi cu zi legate de rasism.

PROSPERITATE DUPĂ... CULOARE Rasismul devine mai acut şi în perioade de criză economică, oamenii percepând distorsionat feţele celor de altă etnie atunci când situaţia economică este precară. Un studiu recent efectuat la Universitatea din New York a stabilit că, în perioade de recesiune, oamenii percep chipurile persoanelor de altă etnie ca fiind mai închise la culoare şi cu trăsături faciale mai pronunţate, fenomen ce sporeşte probabilitatea discriminării. Astfel, ”sărăcia resurselor” modifică percepţia pe care o au oamenii asupra chipului celorlalţi, studiul cercetătorilor americani confirmând un studiu din 2013, conform căruia rasismul a luat amploare în Marea Britanie, în urma dificultăţilor economice.

Cercetătorii David Amodio şi Amy Krosch au efectuat patru experimente, la care au participat 285 de americani albi, şi au descoperit că oamenii percep diferit chipurile într-o perioadă de criză. ”Este bine cunoscut faptul că inegalităţile socio-economice dintre americanii albi şi minorităţile rasiale au crescut considerabil în condiţii de sărăcie economică. Descoperirile noastre indică faptul că penuria modifică modul în care oamenii percep vizual rasa altei persoane - iar această deformare perceptuală contribuie la inegalităţi”, a explicat profesorul David Amodio. În primul experiment, participanţii au privit fotografii ale unor chipuri care variau de la închise la culoare până la albe, apoi au fost întrebaţi dacă fiecare chip din fotografie era închis la culoare sau alb. Persoanele care aveau convingerea că persoanele albe trec prin dificultăţi economice, în timp ce oamenii cu pielea închisă la culoare prosperă, aveau o probabilitate mai mare de a percepe oamenii de etnie mixtă ca având pielea mai închisă la culoare decât în realitate. În al doilea experiment, conceptul de criză economică a fost introdus în mod inconştient, alături de mesaje subliminale precum ”sărăcie”, ”criză” şi ”limitat”.

Oamenii de ştiinţă au descoperit că, în această situaţie, voluntarii aveau o probabilitate mai mare de a percepe oamenii de etnie mixtă ca având pielea mai închisă la culoare decât atunci când aceste mesaje nu erau introduse. În al treilea experiment, oamenii cu dificultăţi economice au perceput chipurile ca având pielea mai închisă la culoare şi cu trăsături ”afrocentrice” mai pronunţate decât persoanele care nu se confruntau cu probleme financiare. În testul final, participanţii au alocat mai puţini bani persoanelor percepute ca având pielea mai închisă la culoare atunci când existau probleme financiare. Rezultatele sugerează că sărăcia economică schimbă percepţia vizuală a indivizilor asupra americanilor de culoare, ceea ce accentuează discriminarea, iar acest proces ar putea agrava inegalităţile socio-economice.