“Starea de bine şi râsul activează centri plăcerii din hipotalamus (de la nivelul creierului) şi determină creşterea secreţiei de endorfine. Endorfinele provoacă o stare de euforie, atenuează durerea, reduc stresul şi elimină angoasele. Se creează astfel un cerc în care componenţele se autostimulează şi se autoîntreţin”, explică master european în Educaţie pentru Sănătate şi Programe de Sănătate, totodată şi şeful Biroului de Programe de Sănătate şi Educaţie pentru Sănătate din cadrul Direcţiei de Sănătate Publică Judeţeană (DSPJ) Constanţa, dr. Loti Popescu. Râsul creşte oxigenarea sângelui, reduce riscul de accidente vasculare cerebrale şi reduce anxietatea, previne depresia, stimulează memoria şi dezvoltă creativitatea. Fiecare emoţie pe care noi o trăim ne influenţează starea de sănătate. Studiile arată că râsul are un efect tonic atât asupra plămânilor şi circulaţiei, cât şi asupra întregului corp. El echivalează cu un exerciţiu fizic intens, care pune sângele în mişcare şi generează o senzaţie generală de bine. Cei care sunt veseli, optimişti, râd frecvent au o rezistenţă crescută la stres, iar depresia şi angoasele sunt uitate. Valoarea glicemiei (a zahărului în sânge) şi a tensiunii arteriale se ameliorează, imunitatea organismului creşte, iar bolile se fixează mai greu pe un astfel de organism. “Pentru femeia însărcinată râsul este un adevarat panaceu. Fătul percepe toate stările pe care le trăieşte mama şi le preia. Aşadar, dacă vrei să ai un copil sănătos, râzi! Râsul îl va binedispune pe micuţ şi starea lui va fi una bună”, mai spune dr. Popescu. Terapia prin râs ne face mai optimişti, ne ajută să ne relaxăm şi să depăşim cu succes tensiunile şi stressul zilnic, obligaţiile sociale sau familiale. Astfel, râsul ne ajută să ne „curăţăm” de emoţiile negative şi să ne recăpătăm starea de bine. Terapia prin râs previne şi combate depresia şi melancolia, crizele de panică şi de anxietate, creşte capacitatea de muncă. S-au observat efectele râsului asupra bolnavilor cronici şi a celor cu predispoziţie spre gastrită, constipaţie, diskinezie biliară, diabet, hipertensiune arterială sau ischemie cardiacă şi s-a văzut o îmbunătăţire simţitoare a stării de sănătate a acestora. La bolnavii de diabet, în urma şedinţelor de râs colectiv nu numai că glicemia a scăzut, ci s-a stabilizat pe perioade lungi. Cazurile de cancer vindecate au demonstrat că prin şedinţele de râs, chimioterapia este mult mai bine suportată, pofta de mâncare şi de viaţă creşte simţitor, scade numărul recidivelor (creşte imunitatea), iar perioada de recuperare este mai scurtă.