Teama de a merge la medic pentru o întrerupere de sarcină, apelarea la metode empirice pentru a scăpa de fătul nedorit, interzicerea anticoncepţionalelor, au fost realităţi cu care s-au confruntat femeile înainte de 1989. Metodele empirice pentru provocarea unui avort duceau, deseori, la moartea mamei şi a fătului, din cauza septicemiilor, determinate de utilizarea unui instrumentar nesteril sau, de cele mai multe ori, improvizat din andrele, croşete sau ace. După lunga perioadă de comunism şi interdicţii pe toate planurile, românii au descoperit democraţia şi libertatea de a face ceea ce îşi doresc. În 1990, avortul a fost legalizat în România, iar în acel an au fost înregistrate un milion de întreruperi de sarcină. Totuşi, în ultimii 15 ani, susţin specialiştii, numărul avorturilor a scăzut semnificativ, dar este în continuare ridicat în ţara noastră, în comparaţie cu alte state din Europa, în anul 2005 înregistrîndu-se aproape 163.000 de femei care au apelat la întreruperile de sarcină ca metodă de reglare a numărului de copii doriţi. O organizaţie non-guvernamentală din SUA, Alan Guttmacher Institute, a elaborat un studiu în urma căruia a situat România, alături de Cuba şi Vietnam, în topul ţărilor în care rata avorturilor este foarte mare. În urmă cu 15 ani, planificarea familială a ajuns şi în România, iar tinerii au început să recurgă la diferite metode contraceptive. “Este vorba de mentalitate. Foarte multe femei nu sînt informate, de aici apărînd numeroase alte complicaţii. Fie nu ştiu care sînt mijloacele de contracepţie, fie nu ştiu cum trebuie să le ia. Unele dintre ele, din cauza neinformării, nu ştiu că sînt însărcinate. Altele află că sînt însărcinate, dar vin la ginecolog şi solicită un avort cînd sarcina este deja mult prea avansată. De asemenea, unele femei nu ştiu că au acces la servicii de planning familial gratuit şi, din cauza lipsei banilor, nu îşi cumpără anticoncepţionale”, a declarat şeful Clinicii de Obstetrică Ginecologie, dr. Vlad Tica. Cu toate acestea, medicii spun că una din trei femei din grupul de vîrstă 15 - 44 de ani foloseşte în prezent o metodă de control al naşterilor, aceasta fiind o schimbare majoră faţă de anul 1990, cînd mai puţin de 10% din românce foloseau metode moderne de contracepţie. “În 1990, în judeţul nostru, doar 10 medici de familie distribuiau anticoncepţionale gratuite, însă acum sînt 95 de medici care fac acest lucru. În perioada 1 ianuarie 2006 - 30 septembrie 2006, la cele cinci unităţi sanitare din judeţ unde există maternităţi s-au înregistrat 5.875 de naşteri. De asemenea, în ceea ce priveşte numărul avorturilor la cerere, acestea, în tot judeţul, se ridică la 2.779. S-au înregistrat 1.714 avorturi incomplete. Totuşi, pe lîngă aceste unităţi medicale, mai există cel puţin 12 cabinete medicale şi clinici particulare unde se fac avorturi la sarcină, astfel încît este posibil ca numărul acestora să fie mai mare, deoarece cabinetele particulare nu au obligaţia să raporteze numărul de întreruperi de sarcină”, a declarat directorul adjunct al Autorităţii de Sănătate Publică, dr. Tanţa Culeţu.