Candidatul conservator iranian Mohsen Rezai, clasat pe locul al treilea la alegerile prezidenţiale din 12 iunie, a denunţat nereguli în cadrul scrutinului, afirmînd că în anumite circumscripţii, participarea ajunsese la 140%. Potrivit lui Kamran Daneshjoo, responsabil de desfăşurarea alegerilor din partea Ministerului de Interne, cei trei candidaţi învinşi au invocat ”generalităţi” cînd au făcut referire la nereguli. În Iran nu există liste electorale, iar un alegător poate, teoretic, vota oriunde în ţară, dar în practică, numărul potenţialilor alegători este cunoscut în fiecare circumscipţie, iar cetăţenii apaţin de una dintre acestea cînd votează. Rezai a criticat, de asemenea, refuzul Ministerului de Interne de a-i furniza în detaliu rezultatele pentru fiecare birou de vot, aşa cum a cerut încă de sîmbătă. Cei trei candidaţi învinşi în scrutinul prezidenţial de la 12 iunie au depus plîngeri pentru un număr de 646 de nereguli, potrivit purtătorului de cuvînt al Consiliului Gardienilor Constituţiei, Abbas Ali Kadkhodai.

”Opoziţia iraniană trebuie să se supună sau riscă o confruntare cu puterea”

Ghidul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, a pus, vineri, opoziţia în faţa unei alegeri, fie să accepte realegerea preşedintelui Mahmoud Ahmadinejad, fie să rişte o confruntare cu puterea, continuînd manifestaţiile pentru un nou scrutin. ”Poporul l-a ales pe cel pe care îl vrea preşedinte”, a declarat ayatollahul într-o predică foarte severă, susţinută la Universitatea Teheran. Cea mai înaltă autoritate din stat a distrus astfel orice speranţă că instanţa însărcinată să examineze plîngerile candidaţilor privind corectitudinea scrutinului, Consiliul Gardienilor Constituţiei, va avea mare lucru de spus. În aceste condiţii, el a prezentat manifestaţiile zilnice ale opoziţiei conduse de Mir Hossein Moussavi drept ”o reacţie condamnabilă a celor care nu au avut suficiente voturi”. Vineri, ghidul suprem a lansat un ultim avertisment, subliniind că nu va ceda ”în faţa străzii”. Tabăra lui Moussavi nu a reacţionat încă la acest ultimatum.

Puterii nu îi lipsesc resursele necesare pentru a înfrunta, dacă vrea, manifestanţii. Pe lîngă forţele de poliţie şi Bassidj, dispune şi de miliţii mult mai hotărîte, precum gruparea Ansar Hezbollah şi de un corp de elită miltar, Gardienii Revoluţiei. Tabăra lui Moussavi a avut grijă să evite orice provocare începînd de luni seara, cînd şapte civili au fost ucişi într-o confruntare cu miliţia Bassidj. Consemnul de tăcere impus manifestanţilor, care protestează în fiecare zi, în linişte, a fost respectat, iar aceştia s-au dispersat întotdeauna cînd s-a întunecat. Dar ghidul suprem a aruncat deja responsabilitatea pentru orice fel de incident pe umerii liderilor opoziţiei. ”Responsabilii politici care au influenţat poporul ar trebui să fie atenţi la comportamentul lor, dacă acţionează într-un mod extremist, acest extremism va atinge un punct în care nu va mai exista cale de întors, vor fi responsabili pentru vărsare de sînge, violenţă şi haos”, a spus Khamenei.

Liderii UE cer Iranului să garanteze libertatea de a protesta

Liderii UE au cerut, vineri, Teheranului să îi permită poporului iranian să se reunească şi să se exprime, în condiţiile în care ghidul suprem iranian a cerut încheierea manifestaţiilor împotriva realegerii controversate a preşedintelui Mahmoud Ahmadinejad. ”UE observă cu mare îngrijorare răspunsurile la manifestaţii în Iran. Blocul european condamnă ferm folosirea violenţei împotriva manifestanţilor, care a dus la moartea mai multor persoane”, au adăugat liderii. Ghidul suprem iranian, Ali Khamenei, a criticat violent atitudinea Occidentului faţă de alegerile prezidenţiale din ţara sa, care au fost urmate de manifestaţii şi proteste soldate cu cel puţin şapte morţi. Criticile lui Khamenei la adresa Occidentului confirmă poziţia exprimată tot mai clar în ultimele zile de Teheran, care a acuzat presa occidentală şi serviciile de informaţii străine de implicare în proteste. De asemenea, Teheranul a acuzat SUA de ingerinţă în treburile interne. Reprezentanţi diplomatici ai mai multor state occidentale care îşi exprimaseră îngrijorarea faţă de situaţia din Iran au fost convocaţi la Ministerul de Externe, iar presei occidentale i s-a interzis să relateze de la manifestaţiile organizate fără autorizaţie.