Şeful Comisiei Electorale din cadrul Ministerului iranian de Interne Kamran Daneshjou a anunţat, vineri, o participare importantă, încă de la deschiderea secţiilor de votare. Rata de participare este considerată un factor important pentru a-i permite lui candidatului moderat Mir Hossein Moussavi să intre cu preşedintele Ahmadinejad în al doilea tur sau să îl cîştige pe primul. Rata de participare a atins 60% în al doilea tur al scrutinului prezidenţial din 2005 cînd Mahmud Ahmadinejad, aproape un necunoscut în acea perioadă, l-a învins spre surprinderea generală pe fostul preşedinte Akbar Hashemi Rafsandjani. Birourile de vot urmează să fie închise la ora locală 18.00, dar Ministerul de Interne a anunţat deja că acest termen ar putea fi extins pînă la miezul nopţii pentru ca cît mai mulţi dintre cei 46 de milioane de alegători să îşi poată exprima sufragiile. La cel puţin cinci secţii de votare din centrul capitalei Teheranului au fost observate cozi foarte lungi formate de alegători. Surse din Ministerul iranian de Interne au afirmat că prezenţa la urne aproape că s-a dublat comparativ cu alegerile precedente de acum patru ani. Rezultatele vor fi publicate în 24 de ore de la închiderea scrutinului. Un al doilea tur de scrutin va avea loc la 19 iunie, dacă niciun candidat nu obţine 50% din voturi plus unul.

Principalii candidaţi sînt preşedintele în exerciţiu, ultraconservatorul Mahmud Ahmadinejad şi conservatorul moderat Mir Hossein Moussavi, un fost premier. Alţi doi candidaţi, reformatorul Mehdi Karubi şi conservatorul Mohsen Rezai, sînt în cursă. Mahmud Ahmadinejad, în vîrstă de 52 de ani, contează pe votul claselor defavorizate pentru a obţine un nou mandat de patru ani, în timp ce Mir Hossein Moussavi, în vîrstă de 67 de ani, mizează pe respingerea politicii actualului preşedinte. Campania electorală de trei săptămîni s-a încheiat joi dimineaţă într-un climat acerb între pretendenţii la acest post, dar cu o atmosferă festivă de manifestaţii populare, la un nivel care nu a mai fost întîlnit în Republica Islamică. Campania a reflectat diviziunile profunde privind viitorul Iranului, după mandatul de patru ani al lui Ahmadinejad.

Mir Hossein Moussavi a fost premier al Iranului în timpul războiului cu Irakul. Acest personaj discret, care se autodefineşte drept un reformist ataşat principiilor Revoluţiei Islamice din 1979, revine pe scena politică după o absenţă de 20 de ani. Chiar dacă pare lipsit de charismă, acesta se bucură de susţinerea tinerilor care speră într-o liberalizare a societăţii. Născut la 29 septembrie 1941, Moussavi a fost unul dintre fondatorii Partidului Islamic care l-a susţinut pe ayatollahul Ruhollah Khomeini. A devenit premier în 1981, la un an după atacul lui Saddam Hussein împotriva Iranului. În timpul războiului de opt ani, ayatollahul Khomeini a condus ţara, iar Ali Khamenei a fost preşedinte. Mir Hossein Moussavi s-a ocupat în special de gestionarea economiei pe timp de criză. În 1989, a devenit consilier al preşedintelui Akbar Hashemi Rafsandjani, iar apoi al lui Mohammad Khatami. În materie de politică externă, va încerca, dacă va deveni preşedinte, să schimbe imaginea Iranului pe plan extern. În schimb, a anunţat că va menţine linia oficială a Iranului în dosarul nuclear.

Alegerile sînt umbrite de o serie de suspiciuni legate de procesul electoral. Mir Hossein Moussavi susţine că unii dintre reprezentanţii săi nu au primit permisiunea să intre în secţii de votare, sporind temerile privind posibile fraude. În timp ce alegătorii s-au prezentat la urne în cele 45.000 de secţii de votare, fostul premier Mir Hossein Moussavi a cerut autorităţilor electorale să permită observatorilor săi să supravegheze procesul electoral. Adversarii preşedintelui Ahmadinejad în scrutinul prezidenţial, inclusiv clericul liberal Mehdi Karubi şi Mohsen Rezaie, fost comandant al Gardienilor Revoluţiei, i-au cerut joi liderului suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, să nu permită fraudele electorale.

Indiferent de rezultatul alegerilor, acesta este un moment de deschidere cel puţin faţă de SUA. Oficialii americani au început să trimită invitaţii unor diplomaţi iranieni pentru a lua parte la evenimentele de Ziua Naţională, de la 4 iulie, pentru prima dată după aproximativ 30 de ani. Departamentul de Stat a anunţat la 2 iunie că diplomaţi iranieni ar putea fi invitaţi la cocteilurile organizate în mod tradiţional de ambasadele americane cu ocazia Zilei Naţionale, care comemorează adoptarea Declaraţiei de Independenţă a Statelor Unite, la 4 iulie 1776. Lista ţărilor în care ambasadele pot invita reprezentanţi este revizuită anual.