Rata medie de fertilitate la nivelul Uniunii Europene de 1,46 naşteri/femeie, respectiv un număr mediu de 155.540 de naşteri pe an, în perioada 2010-2060, este o prognoză exagerat de pesimistă, a declarat, ieri, Mihai Şeitan, coordonatorul proiectului \"Evoluţia demografică pe termen lung şi sustenabilitatea sistemului de pensii\", realizat de Centrul Român de Politici Economice (CEROPE). \"Analiza indicatorilor demografici în România pe perioada 1990-2010 scoate în evidenţă că, pentru perioada menţionată, numărul mediu anual de naşteri a fost de 234.700, la o rată medie de fertilitate de 1,36 naşteri/femeie. Putem fi de acord că din ce în ce mai puţine femei care ajung la vârsta reproducerii nasc ca în trecut. Păstrând neschimbată proporţia femeilor care nasc din totalul populaţiei, un calcul simplu arată că, aplicând acelaşi procent de circa 1,05% din totalul populaţiei, care reprezentau femeile ce au născut în perioada 1990-2010, la populaţia medie a intervalului 2010-2060, de 19,6 milioane de persoane, ar rezulta 205.800 de naşteri anual\", a precizat Şeitan. Acest aspect ar conduce la un număr total al naşterilor cumulate de 10,495 milioane pentru intervalul 2010-2060, adică cu peste 2,718 milioane în plus faţă de situaţia prognozată de studiul Comisiei Europene. Coordonatorul proiectului consideră că proporţia femeilor care ar dori să nască ar putea să crească, odată cu ameliorarea condiţiilor socio-economice din România, comparativ cu perioada până în 2010. \"O creştere modestă, de la 1,05% la 1,2% din totalul populaţiei a femeilor care nasc ar rezulta într-un număr mediu anual de 235.200 de naşteri şi într-un număr cumulat de naşteri de 11.995.200 în intervalul considerat. O altă ipoteză este aceea că rata medie a fertilităţii, de 1,36 copii/femeie, realizată în perioada 1990-2010 în România, ar putea fi dusă la 1,46 naşteri, fapt care ar conduce la 224.571 de naşteri medii anuale şi într-un număr cumulat de naşteri de 11.453.121 pe intervalul 2010-2060. Orice ipoteză am avea în vedere, prognoza de numai 155.540 de naşteri pe an, avută în vedere în studiul Comisiei Europene, este exagerat de pesimistă\", a explicat Mihai Şeitan.

MIGRAŢIA, MARELE RISC Acesta a afirmat că există totuşi un anumit risc care poate face ca această prognoză pesimistă să se îndeplinească, şi anume faptul că cea mai mare parte a emigraţiei româneşti, peste 63% în anul 2010, o constituie femeile. \"Dacă la aceasta adăugăm că aproximativ 63,6% din totalul emigraţiei româneşti e reprezentată de persoane cu vârsta cuprinsă între 18 şi 40 de ani, adică tocmai perioada de fertilitate, obţinem imaginea unor naşteri care nu mai au loc sau au loc în străinătate. Acceptând cifra totală de decese înaintată de studiul Comisiei Europene, de 12,549 milioane, dar corectând cifra totală de naşteri la 10,495 milioane, ajungem la un spor natural negativ, pentru perioada 2010-2060, de numai 2,054 milioane de locuitori, faţă de un spor natural negativ de 4,772 milioane de locuitori, prognozat de Comisia Europeană\", a subliniat coordonatorul proiectului. Potrivit studiului, ţările din Uniunea Europeană pot să compenseze sporul natural negativ printr-o migraţie netă, un influx net de imigranţi. Studiul Eurostat prognozează că, la nivelul Uniunii Europene, întreg sporul negativ de 47,9 milioane de persoane va fi mai mult decât compensat printr-un influx net de 58,22 milioane de imigranţi.