Pe fondul acţiunilor de combatere, rata pirateriei software pentru PC-uri în România a scăzut în 2013 la 62%, de la 63% în 2011. Potrivit actorilor implicaţi, fără acţiunile preventive şi de combatere, acest indicator ar fi crescut cu 2 până la 4 puncte procentuale în perioada amintită, potrivit unui studiu IDC. "IDC consideră că modificarea dinamică a pieţei PC-urilor din România, şi anume creşterea ponderii PC-urilor aduse şi instalate de către consumatori, a condus la o situaţie de piaţă în care, în absenţa unor eforturi eficiente anti-piraterie, rata pirateriei la nivel de ţară ar fi crescut de fapt cu 2 până la 4 puncte procentuale între 2011 şi 2013", se arată într-un studiu IDC prezentat, ieri, de Business Software Alliance (BSA) într-o conferinţă de presă. Un alt studiu IDC prezentat de BSA arată legătura dintre software-ul nelicențiat sau contrafăcut și malware. Astfel, în România, la o rată a utilizării de software nelicențiat de 62%, rata la care malware-ul este găsit pe PC-uri se situa la 30,79% la finele anului trecut, comparativ cu 27,5% în septembrie 2013. La nivel mondial, la o rată de utilizare de software nelincenţiat de 43%, ponderea PC-urilor cu malware a atins 21,58% la finele anului 2014, în creştere cu 1,3 puncte procentuale faţă de septembrie 2013.

IDC a estimat la 19 miliarde de dolari valoarea ce ar putea fi cheltuită în acest an de companii numai în Europa Centrală și de Est pentru a înlătura consecințele malware-ului grefat pe software piratat, respectiv pentru identificarea, repararea și recuperarea datelor, în vreme ce scurgerile neautorizate de date de business și confidențiale ar putea costa companiile din aceeași regiune 39 miliarde de dolari.

Pe de altă parte, riscurile de securitate la care se expun companiile sunt strâns legate de gradul de informare a angajaților privind utilizarea de software licențiat, dar și de existența unor politici formale în acest sens.

Astfel, conform studiului "The Compliance Gap. BSA Global Software Survey", dat publicității în iunie 2014, 50% dintre angajații companiilor care au o politică formală privind licențierea software nu aleg niciodată software nelicențiat pentru a-l instala la serviciu, în timp ce, în cazul companiilor care nu au o politică formală în acest sens, ponderea angajaților care nu aleg să utilizeze software nelicențiat scade la 26%.

Potrivit datelor BSA, prezentate în cadrul unei conferinţe de presă organizate împreună cu Inspectoratul General al Poliţiei Române (IGPR), în primele 8 luni ale acestui an au fost derulate 400 de acțiuni de combatere a criminalității în domeniul dreptului de autor și al drepturilor conexe. "Aceste acţiuni s-au concretizat în descoperirea a peste 200 de infracțiuni la regimul produselor software, indisponibilizarea a peste 1.000 de sisteme informatice, precum şi indisponibilizarea de suporturi de stocare. Valoarea despăgubirilor solicitate de titularii de drepturi este de aproximativ un milion de euro", a declarat directorul Direcţiei de Investigare a Fraudelor din IGPR, comisar-şef Alexandru Cătălin Ioniţă.

În perioada septembrie 2013 - iunie 2014, IGPR şi BSA au iniţiat o campanie de conștientizare care a vizat un total de 53.562 de companii, dintre care peste 6.600 au primit consultanță individualizată pentru a-și clarifica întrebările legate de licențierea software, iar peste 2.600 au întocmit și trimis către BSA un audit software. În acest an, BSA şi IGPR vor continua această campanie în rândul companiilor, urmând să aibă loc evenimente de informare privind riscurile utilizării de software nelincenţiat în Cluj-Napoca, Iași, Sibiu, București, Ploiești, Constanța și Timișoara. Calendarul acestor evenimente poate fi accesat pe portalul www.softwareculicenta.ro. De asemenea, IGPR şi BSA vor trimite scrisori la circa 30.000 de companii, cărora li se va recomanda revizuirea situaţiei utilizării de programe software, pentru a identifica eventualele discrepanţe între software-ul utilizat şi licenţele deţinute, pentru a evalua riscurile existente ca urmare a utilizării de programe neautorizate şi pentru a lua măsurile necesare în vederea eliminării acestora.