România a înregistrat o rată redusă de absorbţie a fondurilor europene în primele 18 luni de la aderare, mai puţin de 30% din proiectele depuse primind finanţare de la Uniunea Europeană, totalizînd 1,77 miliarde de euro. Imaginea de ansamblu asupra reuşitei sau, dimpotrivă, a nereuşitei procesului de absorbţie a fondurilor structurale europene nu este dată doar de numărul proiectelor aprobate din totalul proiectelor depuse. La aceasta se adaugă valoarea şi eligibilitatea proiectelor, raportat la disponibilitatea de finanţare în perioada analizată\", a afirmat Cătălin Gîscan, coordonatorul departamentului Autorităţi Publice, Mediu şi Utilităţi al casei de avocatură Boştină şi Asociaţii, la seminarul \"Drumul banilor europeni, de la idee la succes\", organizat, marţi, de Banca Naţională a României. Gîscan a spus că procesul de absorbţie a fondurilor europene este unul competitiv şi că necesarul de finanţare depăşeşte posibilităţile Uniunii Europene. \"Mai sînt şi alţi factori care pot influenţa rata de absorbţie a fondurilor europene, cum ar fi stabilirea condiţiilor de finanţare, a beneficiarilor acestor finanţări, a modului de evaluare şi aprobare a proiectelor\", a spus Gîscan. Potrivit unei analize realizate de casa de avocatură, la nivelul beneficiarilor, una din cauzele care afectează gradul de absorbţie a fondurilor europene este slaba instruire a personalului în ceea ce priveşte aprecierea oportunităţilor oferite de fondurile structurale prin diferitele instrumente financiare. De asemenea, analiştii consideră că există un deficit organizaţional care îngreunează identificarea nevoilor reale ale beneficiarilor atît din punct de vedere material cît şi uman. La nivelul autorităţilor publice, deficitul organizaţional este dublat de rata mare de fluctuaţie a personalului şi lipsa de pregătire a personalului nou angajat. În plus, potrivit sursei citate, expertiza minimă a beneficiarilor în identificarea şi scrierea proiectelor şi reacţia slabă în ceea ce priveşte apelarea la consultanţă de specialitate sînt cauze care împiedică obţinerea de finanţare de la Uniunea Europeană pentru proiectele prezentate.