MĂSURĂ FĂRĂ IMPACT BUGETAR Pachetul de stimulare a economiei prinde contur, premierul Victor Ponta punctând ieri câteva dintre cele mai importante măsuri. Fără doar şi poate, schema de ajutor fiscal pentru românii îndatoraţi la bănci şi cu venituri sub medie este cea mai interesantă, în condiţiile în care aproape un milion de români se află în această situaţie. Potrivit estimărilor Guvernului, ei ar urma să beneficieze de reducerea ratelor bancare cu până la 4 miliarde lei. Mai exact, autorităţile vor să acorde un credit fiscal persoanelor cu venituri sub medie care obţin de la bancă restructurarea creditelor, cu prelungirea scadenţei până la doi ani. Reducerea la plata impozitelor, de maximum 200 lei/lună, va fi compensată prin TVA încasată la buget din plusul de consum generat. „Restructurarea trebuie să îndeplinească mai multe cerinţe. În primul rând, vor fi sprijinite doar creditele fără restanţe sau cu întârzieri de cel mult 90 de zile. Ratele oamenilor vor fi reduse astfel cu 50%, dar nu mai mult de 500 lei/lună, pentru o perioadă de doi ani. O menţiune - veniturile debitorului nu pot depăşi suma netă medie pe economie, comunicată de Institutul Naţional de Statistică, respectiv 1.610 lei“, explică premierul. Măsura este agreată cu Fondul Monetar Internaţional şi va fi adoptată prin ordonanţă, urmând să fie aplicată tuturor creditelor contractate de persoane fizice, salariaţi sau pensionari, cel mai probabil din aprilie. La final, Guvernul speră să obţină „o creştere moderată, dar importantă“ a consumului. Desigur, băncile trebuie să accepte mai întâi reducerile de rate, întrucât sistemul este opţional. Până acum n-a fost anunţată nicio convenţie cu vreo bancă comercială, însă n-ar fi exclus ca asta să se întâmple în următoarea perioadă, după ce bancherii procesează informaţiile transmise de autorităţi.

O SCHEMĂ „MADE IN UE” Schema de ajutorare a datornicilor la bănci nu este o premieră în UE, fiind aplicată deja în Spania şi în alte ţări, mai spune Victor Ponta: „Îi ajutăm pe oamenii care au rate şi care pot să treacă mai uşor peste doi ani din contract. Este un program pentru oameni, nu e pentru bănci. Nu scoatem niciun ban din buget, e vorba de aproape 4 miliarde lei care, în loc să stea în bănci, stau la oameni pentru consum şi se reeşalonează pe cei doi ani“. Nici bancherii nu pierd, pentru că doar principalul credit se înjumătăţeşte. Dobânda, care este, de fapt, sursa de profit a băncii, se plăteşte integral. Tot ieri, premierul a cerut patronatelor şi sindicatelor să fie alături de Guvern şi să folosească beneficiile creşterii economice la „vindecarea rănilor sociale ale ultimilor ani“. Ponta a subliniat că, fără solidaritate, vor apărea iarăşi conflicte grave: „Patronatele şi sindicatele răspund egal de păstrarea trendului pozitiv de dezvoltare economică a ţării şi trebuie să nu producă şocuri care pot inversa mersul lucrurilor. Îi ajutăm şi pe cei care au rate, aşa cum îi ajutăm şi pe cei care au profit, pentru că ţinem cota unică la 16%“. Schema a fost agreată şi de şeful BNR, Mugur Isărescu, care a declarat ieri că, deşi băncile nu au motive prudenţiale de a restructura credite fără restanţe, ar putea alege o uşurare a plăţilor pentru clienţii care gâfâie şi sunt aproape de neperformanţă.

Firmele aprobă şi nu prea sprijinirea datornicilor la bănci

Ajutorul fiscal pentru populaţia cu venituri sub medie şi credite bancare ridică problema echităţii, însă este o măsură care va încuraja rambursările, consideră reprezentanţii Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR). „La prima vedere, măsura este favorabilă unei mari mase de oameni, dar se pune problema echităţii, adică de ce unii da şi alţii ba. A doua chestiune este cea a folosirii unor resurse bugetare în scopul favorizării unei singure categorii. Trei, credem că este, de fapt, o măsură în avantajul băncilor, combinat cu interesul statului. Rata creditelor neperformante este într-adevăr foarte mare (peste 21% - n.r.), şi, drept urmare, băncile pierd sume uriaşe de bani (provizioane), reducându-şi profitul. Astfel, impozitul încasat de stat anul trecut a fost foarte mic. Dacă sprijinul fiscal acordat românilor va reduce neperformanţa, atunci băncile vor proviziona mai puţin şi, implicit, statul va încasa mai mult din impozit“, spune secretarul general al AOAR, Cristian Pârvan. El subliniază însă că asemenea măsuri trebuie să fie egale pentru toţi: „M-aş fi bucurat să văd şi nişte discuţii cu privire la nevoia educaţiei financiare, pentru că, din păcate, în perioada 2004 - 2007, oamenii s-au aruncat fără să gândească dacă mai pot să şi ramburseze. Mulţi au semnat contracte de credit fără să le citească. Probabil, mulţi au semnat şi au luat banii fără să aibă vreodată intenţia de a-i da înapoi. Trebuie să discutăm un pic şi despre educaţie în sectorul acesta. În plus, în momentul în care orice guvern vine cu o asemenea propunere, trebuie să prezinte „acţionarilor“, adică cetăţenilor care plătesc taxe, cât costă şi ce beneficiu imediat ne aduce tuturor“. La rândul său, preşedintele AOAR, Florin Pogonaru, spune că, în prezent, cea mai gravă problemă în mediul de afaceri este neplata datoriilor: „Inclusiv cei care au bani şi posibilitatea să ramburseze au început să nu mai plătească. Este un fapt constatat. Din punctul aceasta de vedere, măsura are în mod cert părţile ei bune, pentru că ajută, sunt oameni care pot totuşi plăti“. El mai subliniază că Guvernul va ajuta şi firmele, prin crearea unui surplus de bani, care ar trebui să se ducă în consum.