Ratificarea Tratatului de la Lisabona a lansat ostilităţile pentru ocuparea posturilor

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...

Ratificarea Tratatului de la Lisabona a lansat ostilităţile pentru ocuparea posturilor

Externe 09 Noiembrie 2009 / 00:00 335 accesări

Ratificarea Tratatului de la Lisabona de către cele 27 de state UE a deblocat situaţia şi a lansat ostilităţile cu privire la desemnarea persoanelor pentru posturile de preşedinte şi ministru de Externe al UE, dar şi pentru cele de comisari europeni. În spatele negocierilor pentru desemnarea preşedintelui şi ministrului de Externe are loc o luptă la fel de dură şi pentru ocuparea posturilor în noua Comisie Europeană. Ţările se înghesuie pentru a obţine poziţiile cele mai importante, începând cu marile portofolii economice, pentru care concurează Franţa, Germania, Spania, Polonia şi multe altele. Comisia Europeană are un rol central în funcţionarea instituţională triangulară a UE pentru că, în numele interesului general european, deţine exclusivitatea iniţiativelor legislative, chiar dacă poate fi invitată să facă acest lucru de către guvernele europene. Propunerile ei de texte legislative sunt apoi supuse examinării statelor UE reunite în cadrul Consiliului şi Parlamentului European.

Tratatul de la Lisabona a fost modificat în vederea menţinerii principiului ”o ţară, un comisar”, pentru a da satisfacţie irlandezilor. Iniţial, Executivul trebuia să fie redus. Fiecare stat îşi desemnează comisarul dar repartizarea atribuţiilor lor trebuie negociată cu preşedintele Executivului, portughezul Jose Manuel Barroso, reînvestit pentru încă cinci ani, care va decide. Elementul central al nominalizărilor este noul post de Înalt Reprezentant pentru Afaceri Externe, un fel de şef al diplomaţiei UE cu atribuţii consolidate faţă de actualul titular al postului, spaniolul Javier Solana. El va fi în acelaşi timp şi membru al Comisiei Europene, având de facto titlul de numărul doi, ceea ce îl face unul dintre cele mai dorite portofolii. Dacă britanicul David Miliband declină propunerile care i s-au făcut, Marea Britanie va trebui să obţină un post economic de prim plan. Se discută despre Concurenţă. Franţa doreşte Piaţa Internă pentru candidatul ei, Michel Barnier. Spania doreşte să-şi păstreze Afacerile Economice şi Monetare, iar Germania ar putea fi interesată de Comerţ sau Energie. Un lucru este stabilit: Jose Manuel Barroso prevede înfiinţarea a cel puţin două noi funcţii, un post de comisar pentru Climă şi un altul pentru Libertăţi Publice. Numiţi pentru cinci ani, comisarii au nevoie de confirmarea Parlamentului European.



12