Ratingul Franţei ar putea fi schimbat de la stabil la negativ

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
Criza nu ne lasă

Ratingul Franţei ar putea fi schimbat de la stabil la negativ

Externe 19 Octombrie 2011 / 00:00 351 accesări

Agenţia de evaluare financiară Moody\'s a avertizat că ar putea schimba perspectiva ratingului AAA al Franţei de la stabilă la negativă, pe fondul slăbirii sprijinului guvernamental pentru sectorul bancar. Ministrul francez de Finanţe, Francois Baroin, a declarat că Guvernul va face tot ce îi stă în putinţă pentru a evita o retrogradare a ratingului. Moody\'s a apreciat că Executivul are în prezent mai puţin spaţiu de manevră, dar va trebui să dea dovadă de hotărâre în implementarea reformelor economice şi fiscale necesare.

GREVĂ GENERALĂ Grecia era privată, ieri, de toată presa naţională, din cauza unei greve a jurnaliştilor, cu o zi înainte de o grevă generală de 48 de ore, organizată la apelul marilor sindicate, în semn de protest faţă de o nouă serie de măsuri de austeritate suspuse, mâine, aprobării Parlamentului. Instituţiile mass-media publice se află în grevă de aproape o săptămână. Şi agenţii fiscului, personalul municipal, magistraţii şi o parte dintre medici continuau protestele începute luni. Guvernul socialistului Georges Papandreou a repetat că, dacă legislaţia care pune în aplicare noi eforturi nu este adoptată săptămâna aceasta de Parlament, înaintea summit-ului special al UE de duminică, de la Bruxelles, partenerii europeni ai Greciei vor refuza să îi acorde împrumuturile de care ţara are foarte mare nevoie pentru a evita intrarea în incapacitate de plată (default). În pofida acestor eforturi, sindicatele, care se opun cu fermitate ”acestor măsuri ce subminează statutul funcţionarilor şi le reduc veniturile”, au făcut apel la organizarea unei greve de 48 de ore, astăzi şi mâine, în vederea exercitării de presiuni. Ţara este afectată de mai multe săptămâni de greve sectoriale, manifestaţii şi ocuparea unor organisme publice, în condiţiile în care redresarea necesită un aparat de stat total mobilizat. Peste 12 clădiri administrative, inclusiv mai multe ministere, erau deja ocupate ieri de funcţionari care se opun reducerilor salariale şi reducerilor plănuite de pensii, măsuri care vin să se adauge la sacrificiile la care au consimţit deja în 2010. Controlorii de trafic aerian vor participa la greva generală, blocând traficul aerian în aceste două zile. Străzile Atenei şi Salonicului erau, în continuare, acoperite de gunoaie, din cauza unei greve a personalului de salubrizare.

CREŞTEREA ECONOMICĂ A CHINEI A ÎNCETINIT Creşterea economică a Chinei a încetinit în cel de-al treilea trimestru, la 9,1%, faţă de 9,5% în trimestrul precedent, ca urmare a măsurilor guvernamentale de control al inflaţiei. Datele vin pe fondul temerilor că o încetinire a economiilor din Europa şi SUA, cauzată de criza datoriilor publice, ar putea influenţa creşterea economiei chineze. Banca Centrală a Chinei a crescut ratele dobânzii de cinci ori în ultimul an şi a ridicat, de asemenea, nivelul rezervelor minime obligatorii, reducând astfel sumele pe care băncile le pot oferi spre împrumut.

SUSŢINĂTOR AL OCCUPY WALL STREET Salman Rushdie se numără printre cele câteva sute de scriitori, poeţi şi dramaturgi care au semnat o petiţie în sprijinul mişcării Occupy Wall Street. Pe site-ul lor, Occupywriters, scriitorii, printre care se numără militanta feministă Alice Walker, romanciera Jennifer Egan, scenaristul britanic Neil Gaiman şi Lemony Snicket au declarat: ”Susţinem mişcarea Occupy Wall Street şi mişcarea de ocupare a celorlalte burse din lumea întreagă”. Site-ul a fost creat pe 9 octombrie, de scriitorul Seff Charlet, după un dialog purtat pe Twitter cu Salman Rushdie. Demonstraţiile începute la câteva străzi de Wall Street s-au extins în mai multe oraşe americane. ”Suntem cei 99% care nu vom mai tolera lăcomia şi corupţia celor 1%”, se afirmă pe site-ul occupywallstreet.org. Afirmaţia se referă la faptul că un număr foarte mic de americani deţin o cotă disproporţionat de mare din economie. În perioada 1993-2008, cele mai bogate 1% dintre familiile americane au obţinut 52% din veniturile totale ale populaţiei. În urma crizei financiare din 2007-2009, după doi ani de declin, profiturile corporatiste totale au atins un nou vârf de 1.500 de miliarde de dolari, cu 6,5% peste un maxim înregistrat în septembrie 2005. Oamenii de rând nu au reuşit însă să depăşească impactul crizei. Veniturile medii ale unei familii americane obişnuite au fost, la sfârşitul lui 2010, de 49.445 de dolari, sub nivelul din 1997.



12